Avertismente ale BNR privind stabilitatea economică și politică

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a avertizat că prelungirea instabilității politice devine problematică pentru economia țării. În cadrul lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, acesta a precizat că revenirea la o guvernare normală este esențială pentru încrederea mediului financiar, investițional și antreprenorial, atât pe plan intern, cât și extern. Oficialul a punctat faptul că, în economie nu există scurtături către prosperitate, iar investitorii români și străini au drept așteptare legitimă votarea unui guvern funcțional.

În paralel cu riscurile politice, România se confruntă cu o creștere accelerată a datoriei publice. Potrivit datelor prezentate, ritmul de acumulare a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. Această evoluție a dus la creșterea costurilor de finanțare, cheltuielile cu dobânzile fiind prevăzute în bugetul actual la aproximativ 3% din PIB. Cosmin Marinescu a subliniat o consecință alarmantă a acestei situații: România cheltuie în prezent cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă.

Reechilibrarea modelului economic

Economia României traversează o etapă de „turnaround”, o reechilibrare economică necesară în care modelul de creștere bazat pe consum și deficite publice trebuie înlocuit cu unul susținut de investiții, capital privat, productivitate, competitivitate și inovare. Cosmin Marinescu a menționat că creșterea PIB a fost sub 1% în anii 2024 și 2025, rămânând slabă și în anul curent. Totuși, s-a observat o scădere a inflației pe parcursul verii, de la peste 10% la circa 6%.

Pentru a susține această tranziție, BNR recomandă un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară. Viceguvernatorul a explicat că, în cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanțiale, însă propriile opțiuni au dus la acumularea unor dezechilibre. Este necesară trecerea de la progrese cantitative la ajustări calitative, prin curățarea bugetului public de compromisuri și necunoscute. Prioritățile includ reducerea consistentă a gap-ului de TVA, asigurarea predictibilității cadrului fiscal și implementarea de reforme în sănătate, educație și sistemul de pensii, astfel încât investițiile și fondurile europene să susțină creșterea economică.

Contextul macroeconomic și riscurile

Potrivit Libertatea, instabilitatea politică actuală este accentuată de dificultățile de formare a unui nou cabinet, în timp ce premierul desemnat, Siegfried Mureșan, încearcă să treacă prin Parlament cabinetul PNL–USR–UDMR. În acest interval, guvernul demis, condus de Ilie Bolojan, nu poate efectua rectificări bugetare, situație care pune presiune asupra primăriilor mici și a instituțiilor sanitare, care riscă lipsa fondurilor din luna viitoare. În același timp, statul trebuie să elaboreze proiectul de buget pentru anul 2027, cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar de la 6% din PIB.

La nivel european, datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, însă pentru România îngrijorătoare este viteza de creștere a acesteia. Contextul global este marcat de incertitudini, tensiuni geopolitice și stres climatic, factori care pun la încercare modelele de afaceri din întreaga Europă și influențează stabilitatea prețurilor și calitatea activelor bancare. Cosmin Marinescu a precizat că dificultățile financiare ale companiilor sunt vizibile în calitatea activelor băncilor și în eficacitatea transmisiei politicii monetare, mandatele fundamentale ale BNR fiind asigurarea stabilității prețurilor, susținută de politici publice robuste și un sector bancar solid.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Condițiile pentru adoptarea monedei euro în România” (29 septembrie 2026).