Evoluția datoriilor globale și avertismentele economiștilor

Datoria globală a depășit pragul de 365.000 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2026. Conform datelor publicate de Institute of International Finance (IIF) și citate de CNBC, această sumă reprezintă o creștere de aproximativ 10.000 de miliarde de dolari în doar șase luni. Această cifră record include îndatorarea guvernelor, a gospodăriilor, a instituțiilor financiare și a companiilor nefinanciare din peste 100 de economii, acoperind atât piețele dezvoltate, cât și cele emergente.

Analiza detaliată a distribuției acestor datorii arată că economiile mature au ajuns la o datorie totală de aproximativ 255.000 de miliarde de dolari. În paralel, economiile emergente au contribuit semnificativ la creșterea globală, acumulând aproximativ 6.500 de miliarde de dolari în primele șase luni ale anului, ceea ce a dus la un total de circa 110.600 de miliarde de dolari pentru acest segment. În acest context, China a fost identificată ca fiind unul dintre principalii contributori la această tendință de creștere a îndatorării în economiile emergente.

Presiuni asupra bugetelor

Potrivit Profit.ro, creșterea din prima parte a anului 2026 este mai redusă comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când datoria globală avansase cu aproximativ 21.000 de miliarde de dolari. Totuși, problema majoră identificată de analiștii financiari rămâne costul tot mai ridicat al finanțării, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu și lung atingând niveluri ridicate în mai multe regiuni. Economiile dezvoltate au plătit anul trecut peste 3.300 de miliarde de dolari doar sub formă de dobânzi pentru obligațiunile guvernamentale tranzacționate internațional.

Pentru a pune în perspectivă această sumă masivă, costurile cu dobânzile au depășit cheltuielile globale alocate pentru inteligența artificială, evaluate la 2.600 de miliarde de dolari, pentru apărare, care s-au ridicat la 3.100 de miliarde de dolari, sau pentru energia curată, de 2.300 de miliarde de dolari. IIF atrage atenția în special asupra Statelor Unite, Japoniei, Franței și Marii Britanii. Aceste state se confruntă cu deficite persistent ridicate și cheltuieli în creștere cu dobânzile, situații care în trecut erau asociate aproape exclusiv economiilor emergente aflate sub presiunea datoriilor.

Riscuri politice și structurale

IIF avertizează că datoria a devenit o problemă politică majoră, generând un „cerc vicios” între campaniile electorale, promisiunile făcute în timpul alegerilor, soluțiile economice pe termen scurt și vulnerabilitățile financiare pe termen lung. Pe măsură ce dobânzile de referință cresc, costurile serviciului datoriei sunt estimate să urce puternic. În același timp, presiunile structurale legate de pensiile publice și cheltuielile pentru sănătate rămân în mare parte nerezolvate, accentuând riscurile economice.

În acest context, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a subliniat că majorarea randamentelor obligațiunilor arată necesitatea unor eforturi mai mari pentru limitarea și redistribuirea cheltuielilor publice. Pentru a contracara aceste tendințe, este recomandată îmbunătățirea eficienței sectorului public și consolidarea veniturilor prin implementarea unor reforme structurale necesare.