Cronologia evenimentelor
- anul 1995 — Începutul perioadei de monitorizare a deceselor asociate „choking game” în SUA conform raportului CDC.
- anul 2007 — Finalul perioadei de raportare a celor 82 de decese identificate de CDC în Statele Unite.
- 24 septembrie 2026 — O mamă din România află de la fiica sa că un elev a leșinat în școală încercând provocarea.
O provocare distribuită prin rețelele sociale a început să circule printre elevii din România, generând îngrijorări acute în rândul părinților și al medicilor. Trendul presupune provocarea intenționată a pierderii cunoștinței, o practică prin care tinerii își forțează organismul pentru a obține o stare de leșin controlat, descrisă de unii copii ca fiind o metodă de a leșina „la comandă”. Riscurile asociate sunt severe, incluzând leziuni cerebrale grave și stop cardiorespirator, transformând ceea ce pare a fi un joc într-un pericol real pentru viață.
Alarma a fost trasă după ce mama unei fete de 13 ani a descoperit că acest joc a ajuns în mediul școlar. Conform relatării Observator, copilul a raportat că un elev dintr-o altă clasă a încercat deja provocarea și și-a pierdut cunoștința. Acest incident, departe de a fi un avertisment, a stârnit interesul altor trei sau patru colegi, care au manifestat dorința de a repeta experiența. Specialiștii avertizează că acesta este unul dintre cele mai mari pericole ale unor asemenea trenduri: un incident nu îi descurajează neapărat pe ceilalți copii, ci poate transforma provocarea într-un test de curaj sau o metodă de validare în cadrul grupului.
Riscurile medicale și psihologice
Medicul cardiolog Claudiu Stoicescu explică mecanismul fiziologic din spatele acestui joc, precizând că se produc modificări ale gazelor din sânge. Acestea determină vasoconstricția arterei care alimentează capul, generând amețeală și ducând persoana spre cădere. Specialistul subliniază că riscul de deces este real și iminent, menționând că privarea creierului de oxigen poate avea consecințe fatale rapide. În acest context, medicul avertizează că chiar și sportivii de performanță pot muri subit dacă replică acest tip de joc.
Din perspectivă psihologică, specialiștii avertizează că adolescenții tind să subestimeze gravitatea riscurilor la care se expun, neavând întotdeauna conștiința pericolelor iminente. Psihologii și experții în social media recomandă părinților să intervină activ pentru a educa copiii cu privire la instinctul de supraviețuire în mediul online. Aceștia subliniază importanța educației, sugerând că părinții trebuie să găsească metoda potrivită de a interveni, deoarece copiii nu au conștiința riscurilor, lăsând responsabilitatea educației în mâna adulților.
Contextul internațional
Pericolul nu este unul teoretic, existând date concrete din Statele Unite privind letalitatea acestui trend. Potrivit unui raport al Centers for Disease Control and Prevention (CDC), au fost identificate 82 de decese probabile asociate așa-numitului „choking game”. Aceste cazuri tragice au fost înregistrate în rândul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani, demonstrând că vulnerabilitatea extinde o gamă largă de vârste.
Datele colectate de autoritățile americane acoperă perioada cuprinsă între anii 1995 și 2007. Aceste statistici sunt folosite acum de medicii din România pentru a sublinia faptul că privarea creierului de oxigen poate transforma o provocare banală într-o tragedie în doar câteva clipe. Faptul că acest trend a fost asociat cu 82 de morți în SUA servește drept avertisment critic pentru sistemul educațional și familiile din România, indicând potențialul letal al jocului.
Analiza subiectului în presă
Cum relatează fiecare sursă
Fapte confirmate
- Provocarea de a provoca leșinul a ajuns printre elevii din România.
- Un raport CDC din SUA a asociat 82 de decese cu acest joc în perioada 1995-2007.
- Medicii avertizează că jocul poate cauza leziuni cerebrale sau stop cardiorespirator.
Surse
Stiri pe Surse, B1 TV, Observator News




