Avertismentele Moody’s privind stabilitatea fiscală și politică a României

Agenția de rating Moody’s a emis un avertisment sever privind riscurile care pesă asupra consolidării fiscale a României în contextul incapacității Parlamentului de a forma un nou guvern. Această criză a atins un punct critic după ce, pe 30 septembrie, Parlamentul a respins cabinetul propus de Siegfried Mureșan, marcând a treia încercare eșuată de formare a unui guvern din luna mai încoace. Analiștii consideră că, în urma acestui impas, probabilitatea organizării unor alegeri anticipate a devenit semnificativă, în ciuda dorinței puternice a președintelui Nicușor Dan de a evita acest scenariu.

Blocajul politic, care persistă de aproximativ cinci luni în urma demiterii guvernului Bolojan, îngreunează adoptarea bugetului pentru anul 2027 până la finalul anului curent. Potrivit analizei Moody's, este din ce în ce mai probabil ca partidele politice să nu reușească să obțină sprijinul politic necesar pentru validarea documentului financiar în termenul stabilit. Situația este agravată de faptul că bugetul pentru anul 2026 a fost adoptat cu o întârziere record de 79 de zile de la începutul anului, chiar și în condițiile în care România dispunea de un guvern și o coaliție de guvernare funcționale. Pe lângă riscul legat de bugetul pe 2027, criza actuală pune în pericol și adoptarea unei rectificări bugetare necesare pentru asigurarea resurselor instituțiilor publice.

Impactul asupra fondurilor europene și finanțării

Lipsa unui guvern stabil a dus la conducerea țării prin administrații interimare, care s-au dovedit incapabile să promoveze reforme structurale sau măsuri fiscale esențiale. Un exemplu critic de eșec legislativ este ratarea termenului din august pentru adoptarea legii salarizării în sectorul public. Această omisiune ar putea conduce la pierderea unor granturi de până la 770 de milioane de euro (aproximativ 0,2% din PIB-ul pe 2025) din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, fonduri care ar fi fost acordate de Comisia Europeană.

În paralel, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat în discuțiile cu reprezentanții Moody’s că condițiile de finanțare devin mai dificile, în special pentru perioada de după 2026. Costul dobânzilor crește rapid, ceea ce pune presiune suplimentară pe gestionarea resurselor publice în absența unei majorități guvernamentale. Ministrul a subliniat necesitatea ca bugetul pentru 2027 să fie construit pe baza unui plan fiscal credibil și predictibil pentru a contracara incertitudinea politică care are efecte directe asupra economiei.

Indicatorii economici și ratingul

În ciuda instabilității, datele economice din primele opt luni ale anului 2026 indică o scădere a deficitului fiscal pe bază de numerar, acesta coborând la 2,9% din PIB, față de 4,5% în august 2025. Reducerea deficitului s-a realizat în principal prin restricții temporare asupra salariilor și transferurilor sociale, care au diminuat cheltuielile totale cu 0,7 puncte procentuale de la un an la altul, fiind completată de încasări fiscale mai mari decât cele așteptate.

Aceste rezultatele sunt folosite de Ministerul Finanțelor ca argumente principale în fața agențiilor de rating pentru a demonstra capacitatea de ajustare fiscală a țării. În acest context, România așteaptă decizia S&P Global Ratings privind menținerea calificativului de investiții (investment grade). În prezent, țara deține ratingul BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, fiind situată pe ultima treaptă înainte de categoria „junk”. Evoluțiile politice din următoarele săptămâni vor fi decisive pentru a determina dacă ajustarea fiscală recentă va fi sustenabilă și dacă profilul de credit suveran al țării va fi protejat.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Presiuni asupra ratingului de credit al României” (2 octombrie 2026).