Presiuni asupra ratingului de credit al României

România se află într-un impas politic care durează de cinci luni, situație agravată recent de eșecul instalării unui nou guvern. Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a pierdut votul de încredere în Parlament miercuri, 30 septembrie, ceea ce a amplificat îngrijorările investitorilor cu privire la sustenabilitatea fiscală a țării. Acest blocaj politic se suprapune peste o creștere rapidă a datoriei publice, factor care pune la încercare limitele sustenabilității fiscale a statului român.

Impactul asupra piețelor financiare

Criza politică a generat deja efecte vizibile asupra indicatorilor economici și a piețelor financiare. Leul românesc a ajuns la minime record și istorice, în timp ce randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază (aproximativ 0,6-0,8%) în ultimele două săptămâni, atingând maximele ultimului an. Această evoluție indică faptul că statul român a ajuns să se împrumute mai scump pe termen lung.

În paralel, datoria externă și internațională rămâne sub presiune de ceva timp, iar obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri înregistrate din mai 2025. Potrivit analizelor Reuters, contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani indică, încă de la începutul anului 2025, o posibilă retrogradare cu două trepte, până la nivelul BB.

Această tendință este legată de faptul că măsurile de austeritate, de reducere a deficitului și de limitare a creșterii împrumuturilor, implementate pentru a ține sub control îndatorarea, au fragilizat coaliția de guvernare pro-Uniunea Europeană. În consecință, aceste măsuri au dus la o creștere bruscă a sprijinului pentru opoziția eurosceptică, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Evaluarea agențiilor de rating

S&P Global urmează să revizuiască vineri, 2 octombrie, ratingul de credit al României, care se află în prezent pe ultima treaptă a categoriei investment grade (recomandată pentru investiții), având o perspectivă negativă. Există temeri fundamentate că o eventuală convocare a unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare către categoria „junk”, în cazul în care măsurile de consolidare fiscală ar fi compromise sau abandonate.

În ceea ce privește celelalte agenții, Moody’s și Fitch sunt programate să efectueze evaluări la începutul anului viitor, după ce România a trecut de testele lor din perioada estivală. Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, consideră că o abatere importantă de la planul de consolidare fiscală sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări.

Analiștii sugerează că instabilitatea politică ar putea fi tolerată de agențiile de rating S&P și Moody’s doar dacă țara își menține traiectoria de reducere a deficitului bugetar și nu deviază de la planul de consolidare fiscală stabilit, fiind esențial ca România să continue reducerea deficitului pentru a-și păstra ratingul în categoria investment grade.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Daniel Dăianu avertizează privind riscul de retrogradare a ratingului României de către S&P” (26 septembrie 2026).