Provocările sistemului educațional și riscul de abandon școlar

Situația educației în România este marcată de indicatori alarmanți privind abandonul școlar și excluziunea socială. Aproximativ 100 de copii părăsesc sistemul de învățământ în fiecare zi, în timp ce 33,8% dintre minori trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Un detaliu îngrijorător este faptul că unul din zece copii merge la culcare flămând. Pentru a contracara acest fenomen, experții estimează că țara ar avea nevoie de peste 3.000 de centre de zi sau comunitare, însă în prezent funcționează doar aproximativ 900 de astfel de unități. În acest context, un calcul susținut de peste zece ani de Comisia Europeană, Banca Mondială și UNICEF demonstrează eficiența investițiilor în prevenție, fiecare euro investit în servicii de prevenție economisind șapte euro din bugetul public.

Finanțare și resurse

Potrivit raportului „Education at a Glance 2026”, publicat de OCDE, România alocă resurse financiare mult mai mici decât media statelor membre. Sumele analizate sunt exprimate în dolari ajustați la paritatea puterii de cumpărare pentru a permite compararea cheltuielilor între țări cu prețuri diferite. În 2023, cheltuielile publice pentru un elev din ciclul primar au fost de 3.783 de dolari, în timp ce media OCDE a fost de 12.893 de dolari, reprezentând un decalaj de 9.110 dolari pe elev — cea mai pronunțată diferență dintre nivelurile de educație analizate. Un decalaj persistă și la nivelul gimnaziului, unde România a cheltuit 8.658 de dolari per elev, față de media de 14.291 de dolari, reducând diferența la aproximativ 5.600 de dolari. De asemenea, România rămâne sub media OCDE și în cazul educației timpurii și al învățământului superior. Se observă că o parte majoră din cheltuielile curente ale școlilor primare, aproximativ 86%, este direcționată către remunerarea personalului.

Deficite de competențe

Analizele Barometrului Alianței Binelui Comun indică faptul că problemele încep încă din educația preșcolară, unde în 2024 doar 76,5% dintre copiii de cel puțin trei ani au participat la acest nivel, sub media UE de 95%. Pe măsură ce elevii avansează, diferențele dintre mediul urban și cel rural se adâncesc. În 2025, 15,5% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani aveau cel mult studii gimnaziale și nu mai erau implicați în educație sau formare. Există o ruptură majoră în zona digitalizării: doar 53,3% dintre tinerii de 16-24 de ani posedau competențe digitale de bază în 2025, comparativ cu 74,6% la nivelul Uniunii Europene, ceea ce sugerează că investițiile în hardware, laboratoare și săli digitalizate nu rezolvă problema fără pedagogie. Mai mult, doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional și tehnic au avut experiență de învățare la locul de muncă, față de 65,2% în UE. La finalul traseului, numai 23,2% dintre tinerii români cu vârsta între 25 și 34 de ani au studii superioare.

În acest context, organizația umanitară CONCORDIA, prezentă în România de 35 de ani, implementează programe pentru a menține copiii din medii vulnerabile în școli. În 2025, organizația a lucrat cu 3.002 participanți în București, Prahova și Dâmbovița. La Școala Primară CONCORDIA din Ploiești, care a obținut acreditarea ARACIP, învață 128 de copii, dintre care 68 provin din medii vulnerabile, anul trecut fiind absolvită prima generație de elevi. Organizația a pregătit peste 200 de elevi din șapte licee partenere în Centrul de Formare Profesională și a ajutat 55 de tineri să obțină locuri de muncă prin servicii de job coaching, colaborând cu 43 de angajatori pentru tinerii care ies din sistemul de protecție. Pentru a susține aceste programe, pe 14 octombrie 2026 va avea loc cea de-a X-a ediție a concertului caritabil „Pentru ca poveștile triste să aibă un final fericit!” la Teatrul Odeon din București, menit să colecteze fonduri pentru prevenirea abandonului școlar.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Analiza OCDE privind situația tinerilor și educației în România” (30 septembrie 2026).