Contestări privind noile criterii de risc pentru rambursările TVA

Activitatea numeroaselor companii din România este îngreunată prin introducerea unor noi criterii de risc în procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare. Aceste reguli au fost stabilite prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 1123 din 21 septembrie 2026, publicat în Monitorul Oficial. Potrivit surselor, noile filtre pot determina blocarea fondurilor chiar și în cazul firmelor care își respectă obligațiile fiscale, Camera Consultanților Fiscali (CCF) avertizând că sunt afectați, în primul rând, contribuabilii corecți.

Obiecții privind criteriile de risc

Unul dintre punctele criticate de Camera Consultanților Fiscali se referă la existența unei baze de date speciale privind riscul de rambursare necuvenită a TVA. Conform surselor, rambursările sunt blocate dacă persoana impozabilă are acționari, asociați sau administratori care figurează în acest registru. Această situație creează o incertitudine majoră, deoarece baza de date nu este publică, iar companiile nu pot verifica cine este inclus în listă. Mai mult, criteriul nu stabilește un prag minim de deținere a capitalului. În consecință, un asociat cu o participare de 1-15% poate bloca întreaga procedură de rambursare, deși acesta nu este afiliat și nu are puterea de a determina sau de a bloca o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor. De asemenea, CCF a semnalat faptul că un alt criteriu de risc sancționează compania pentru fapta furnizorului, în condițiile în care contribuabilul de bună credință nu poate ști situația acestuia.

Impactul asupra investițiilor

Un alt criteriu de risc vizează situația în care se constată o creștere semnificativă a sumei solicitate la rambursare față de solicitările anterioare. Consultanții fiscali avertizează că această regulă penalizează direct investițiile și exporturile. De exemplu, achiziția de utilaje în valoare de 2 milioane lei generează, la cota de 21%, o sumă de deduceri care poate fi de peste zece ori mai mare decât istoricul obișnuit al firmei. Problema este accentuată de faptul că ANAF nu a definit baza de comparație: soldul reportat legal pe 12 luni este interpretat ca „creștere”, iar în cazul primei solicitări de rambursare, aceasta reprezintă, din punct de vedere matematic, o creștere infinită.

În paralel cu problemele legate de TVA, Camera Consultanților Fiscali a semnalat riscul de sancționare a sutelor de mii de firme începând cu 1 noiembrie, dată la care expiră suspendarea obligației de a emite bonuri fiscale cu cod QR. CCF atrage atenția că niciun aparat de marcat disponibil în prezent pe piață nu poate respecta cerințele, deoarece autoritățile nu au publicat normele tehnice necesare. Lipsesc detalii esențiale precum formatul și structura informațiilor, modalitatea de codificare, dimensiunile, amplasarea codului QR și adresa electronică de verificare. În plus, a fost emis un ordin comun între ANAF și Ministerul Justiției, publicat pe 12 octombrie 2026 (Ordinul nr. 1.137/1.967/C/2026), care reglementează procedura de verificare fiscală și constituirea garanțiilor în cazul vânzării părților sociale ale unui SRL cu datorii. Conform acestui act, notificarea ANAF este obligatorie și trebuie făcută în cel mult 15 zile de la cesiune, putând fi depusă de societate, de cedent sau de cesionar.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Probleme privind implementarea codurilor QR pe bonurile fiscale” (13 octombrie 2026).