Controverse privind contractele de achiziții militare prin programul SAFE

Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, a reacționat public la acuzațiile aduse de reprezentanții PSD privind achizițiile militare efectuate prin programul european SAFE. Într-o postare pe Facebook, oficialul a precizat că toate contractele au fost semnate în conformitate cu regulamentele SAFE și legile românești, beneficiind de aprobările necesare din partea Consiliului Suprem de Apărare Națională (CSAT) și a Parlamentului. Jurca a subliniat că aceste achiziții au fost gestionate de fiecare minister în parte, respectând strict cadrul legal stabilit.

În răspunsul său, Jurca a subliniat faptul că transparența procesului este în interesul programului, manifestându-și deschiderea față de eventualele verificări ale documentelor, afirmând că „nicio problemă” să fie acestea verificate. El a acuzat partidele de opoziție de dezinformare și a solicitat clarificări privind propunerile acestora referitoare la gestionarea fondurilor europene destinate apărării naționale, întrebându-se retoric ce aduce PSD în acest context, în timp ce aliații americani și europeni solicită întărirea apărării, nu blocarea acesteia.

Cooperarea industrială și producția locală

Unul dintre punctele centrale ale argumentației lui Mihai Jurca privește implementarea acordurilor de cooperare industrială. Potrivit acestuia, pentru prima dată, contractele de echipamente militare sunt dublate de acorduri de cooperare industrială, care impun obligații și penalități pentru producători în cazul în care aceștia nu produc în România sau nu utilizează furnizori români într-un procent stabilit. Aceste obligații nu sunt prezentate ca promisiuni politice, ci ca clauze contractuale stricte care prevăd penalități în caz de neîndeplinire.

Ca exemple concrete de impact economic, oficialul a menționat că mașina de luptă a infanteriei va fi produsă în proporție de 40% în România. De asemenea, navele destinate Marinei Române vor fi construite integral în șantiere românești. Jurca a susținut că acest mecanism asigură rămânerea fondurilor în economia națională, contrar unor comparații făcute cu modelul din Polonia, precizând că banii rămân acasă datorită acestor clauze contractuale, nu datorită discursurilor.

Clarificări privind costurile financiare

Referitor la aspectele financiare, șeful Cancelariei a respins categoric afirmațiile conform cărora România ar plăti o dobândă de 400 de milioane de euro pe lună pentru împrumutul SAFE. Potrivit datelor prezentate de acesta, o astfel de sumă ar însemna o plată de 4,8 miliarde de euro pe an. Pentru un împrumut de circa 16,68 miliarde de euro, acest calcul ar reprezenta o dobândă anuală de aproape 29%, cifră pe care a considerat-o imposibilă pentru orice împrumut european garantat de stat.

Mihai Jurca a precizat că rata reală a dobânzii este de maximum 3%. În paralel cu discuțiile despre apărare, oficialul s-a referit și la relansarea șantierului Mangalia, aflat anterior în faliment. Acesta a întrebat dacă faptul că procesul de relansare se realizează fără intermediari este motivul criticilor primite, întrebându-se dacă este „rău că cineva își asumă relansarea lui”.

Prin aceste precizări, șeful Cancelariei a încercat să demonstreze că guvernul a adus atât fondurile necesare, cât și clauzele care protejează și stimulează producția industrială internă, respingând acuzațiile de ilegalitate sau costuri exorbitante.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Siegfried Mureșan respinge acuzațiile privind legături cu serviciile secrete” (26 septembrie 2026).