Corelația dintre cronotipul de seară și pensiile de invaliditate

O cercetare medicală efectuată în Finlanda a evidențiat o legătură între cronotipul de seară și probabilitatea de a părăsi câmpul muncii prematur din motive de sănătate. Studiul a analizat un grup de 5.679 de adulți, format din 2.597 de bărbați și 3.082 de femei, datele acestora fiind monitorizate pe o perioadă de 12 ani. Informațiile au fost ulterior comparate cu evidențele naționale ale pensiilor disponibile până în 2023.

Participanții au fost selectați din cadrul Northern Finland Birth Cohort 1966, un proiect populațional care monitorizează persoanele născute în două regiuni nordice ale țării. La începutul evaluării, niciunul dintre subiecți nu era pensionat sau nu beneficia de o pensie de invaliditate. La vârsta de 46 de ani, aceștia au fost chestionați referitor la dificultatea de a se trezi dimineața, intervalul preferat pentru activități și modul în care își percep ritmul personal.

Analiza riscurilor profesionale

Rezultatele inițiale, înainte de ajustarea în funcție de alți factori, au indicat că persoanele de seară aveau o rată cu aproximativ 70% mai mare de acordare a pensiei de invaliditate comparativ cu persoanele matinale. Această diferență a fost observată atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor. Tendința s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul variabile socioeconomice precum nivelul de educație și veniturile participanților.

Cronotipul reprezintă ritmul natural prin care nivelul de energie, vigilența și nevoia de somn se modifică pe parcursul unei zile. Deși autorii studiului au subliniat că acest ritm este legat în măsură importantă de moștenirea genetică, ei au precizat că și programul de viață, expunerea la lumină sau condițiile de mediu pot contribui la formarea acestor preferințe de activitate. Astfel, a fi o „pasăre de noapte” reprezintă o predispoziție biologică complexă, care depășește simplul obicei de a sta până târziu.

Factorii determinanți ai sănătății

Studiul sugerează că conflictul dintre ritmul biologic al „păsărilor de noapte” și cerințele unei zile de lucru standard, care începe dimineața, poate avea efecte pe termen lung. Pentru aceste persoane, este obișnuit ca la ora 23:00 creierul să înceapă abia să coopereze, moment în care sarcini care păreau imposibile toată după-amiaza devin dintr-odată mai ușor de rezolvat, generând dorința de a citi sau de a urmări o idee. Totuși, odată cu sunetul alarmei de dimineață, energia dispare, în timp ce ziua de lucru începe oricum.

Persoanele care își găsesc peak-ul de energie spre finalul zilei se confruntă adesea cu o scădere a vitalității în momentele în care este necesară prezența la locul de muncă. Această discrepanță între cronotip și programul profesional ar putea influența starea generală de sănătate. Starea de sănătate pare să joace un rol central în asocierea dintre preferința pentru orele târzii și ieșirea prematură din activitate. Cercetarea subliniază faptul că acest conflict biologic poate afecta capacitatea de a rămâne în câmpul muncii până la vârsta standard de pensionare.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Modificări ale vârstei de pensionare în Italia” (30 septembrie 2026).