Discuții între România și Ungaria privind gazele din Marea Neagră

Ministrul Economiei și Energiei din Ungaria, István Kapitány, a purtat discuții cu omologul său român, Dumitru Chisăliță, referitoare la modalitățile de achiziționare a gazelor naturale extrase din Marea Neagră. Obiectivul principal al Budapestei este identificarea de oportunități comerciale și stabilirea termenilor de livrare pentru resursele care vor fi exploatate în România. Conform declarațiilor ministrului Kapitány, publicate și într-un videoclip pe Facebook, Ungaria dorește să joace un rol activ în procesul de achiziție și distribuție a acestor resurse în regiune, considerând gazul românesc o nouă oportunitate pentru diversificarea aprovizionării cu energie.

Contextul strategic al importurilor

Interesul pentru gazul românesc este strâns legat de proiectul Neptun Deep, situat în partea românească a Mării Negre, unde producția este planificată să înceapă în 2027. Potrivit surselor, acest proiect este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, care dețin fiecare câte 50% din investiție. Zăcământul este considerat una dintre cele mai importante investiții energetice din regiune, cu o investiție totală care se ridică la aproximativ patru miliarde de euro. Rezervele exploatabile sunt estimate la 100 de miliarde de metri cubi, iar la capacitate maximă, producția anuală ar putea atinge opt miliarde de metri cubi. Această cifră este relevantă pentru Budapesta, fiind apropiată de consumul anual de gaze naturale al Ungariei, estimat la 8,5 miliarde de metri cubi.

Reorientarea politicii energetice

Această inițiativă marchează o schimbare de paradigmă în politica energetică a Ungariei, sub conducerea prim-ministrului Péter Magyar. Acesta a declarat pentru postul de televiziune ATV că achizițiile de gaze rusești nu mai oferă țării niciun avantaj în privința prețurilor, afirmând că, indiferent de poziția guvernului precedent condus de Viktor Orban, „gazul rusesc ieftin nu mai există”. Prim-ministrul a precizat că prețul acestui combustibil depinde, de asemenea, de cursurile de schimb valutar.

În acest sens, ministra de externe, Anita Orbán, a anunțat intenția de a opri definitiv importurile de gaze din Rusia până în toamna anului 2027. Această decizie este susținută și de reglementările Uniunii Europene: începând cu 1 ianuarie 2027, va intra în vigoare o interdicție privind aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate rusești în baza unor contracte pe termen lung, iar din 30 septembrie 2027, va fi interzis și gazul transportat prin conducte.

Pentru a asigura fluxul de resurse și a lărgi opțiunile de aprovizionare, Budapesta intenționează să colaboreze nu doar cu România, ci și cu Croația. Ministrul Kapitány a subliniat că dezvoltarea acestor noi canale de achiziții împreună cu partenerii români și croați poate extinde semnificativ opțiunile țării. Parteneriatul ar trebui să permită stabilirea termenilor comerciali și asigurarea capacităților necesare de transport prin rețelele de conducte, deoarece intrarea zăcământului în exploatare nu garantează automat ajungerea gazului pe piața ungară fără aceste infrastructuri. O nouă rundă de negocieri între reprezentanții celor două țări este programată să aibă loc la București peste două săptămâni.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Impactul producției de gaze din Neptun Deep asupra regiunii” (10 noiembrie 2026).