Impactul proiectului Neptun Deep asupra securității energetice a României

Proiectul Neptun Deep, dezvoltat printr-un parteneriat public-privat între compania de stat Romgaz și OMV Petrom, reprezintă o investiție masivă, estimată la aproximativ 4 miliarde de euro. Conform analizelor S&P Global Ratings, acest zăcământ offshore situat în Marea Neagră are potențialul de a transforma România într-unul dintre principalii producători de gaze naturale din Uniunea Europeană. Începerea producției este programată pentru primul trimestru din 2027, moment care ar putea îmbunătăți semnificativ profilul macroeconomic al țării și ar putea reduce vulnerabilitățile externe.

Beneficii economice și industriale

Potrivit raportului S&P, principalul efect al proiectului va fi resimțit în balanța externă, prin creșterea veniturilor provenite din exporturile de gaze naturale și reducerea dependenței de importurile de energie. Această evoluție este estimată să consolideze conturile externe, să stimuleze activitatea industrială și să îmbunătățească securitatea energetică a țării. În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, S&P atrage atenția asupra deficitului de cont curent, care este estimat la 7,5% din PIB în 2026 și la 7% în 2027. Grație contribuției proiectului Neptun Deep, există posibilitatea ca acest deficit să scadă treptat până la 5,9% din PIB în anul 2029.

Contextul strategic european

Lansarea producției din Neptun Deep, care va crește treptat, se suprapune cu o fereastră strategică majoră: eliminarea completă a importurilor de gaze rusești din Uniunea Europeană în cursul anului 2027. Termenele stabilite de UE pentru această interdicție sunt stricte și diferențiate în funcție de tipul de import. Astfel, accesul pentru gazele lichefiate (GNL), inclusiv contractele pe termen lung, va fi închis la 1 ianuarie 2027. Pentru gazele transportate prin conducte, inclusiv contractele pe termen lung, termenul limită este 30 septembrie 2027, existând însă posibilitatea unei amânări până pe 1 noiembrie 2027 în condițiile în care nu ar fi îndeplinite țintele de umplere a depozitelor de stocare.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că România riscă să piardă această oportunitate strategică în lipsa unei strategii coerente, care să fie tratată ca o prioritate națională dincolo de următoarea rectificare bugetară. Specialistul consideră că statul riscă să joace „rolul cel mai prost”: cel de furnizor de gaze ieftine din Marea Neagră la export, în timp ce ar deveni cumpărător de gaze scumpe din import, transferând ulterior aceste costuri către consumatorii interni și colectând bani aproape exclusiv din facturile cetățenilor.

Pentru a evita acest scenariu și pentru a nu permite altor state să își construiască poziții regionale, Dumitru Chisăliță recomandă pregătirea unei poziții puternice în sud-estul Europei. Aceasta ar trebui să includă nu doar producția proprie, ci și un portofoliu competitiv de gaze americane, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare, precum și contracte cu clienți regionali. Conform analizei AEI, fiecare dintre aceste componente trebuia negociată împreună cu celelalte, astfel încât riscurile și costurile să fie acoperite de o afacere viabilă.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „România își pregătește stocurile de gaze pentru iarnă: ținta este de 90% până în decembrie” (26 septembrie 2026).