Disputa privind prelungirea stării de criză la carburanți

În ședința de miercuri, 14 octombrie 2026, plenul Camerei Deputaților a retras de pe lista de vot final proiectul de lege referitor la prelungirea situației de criză pe piața țițeiului. Deși grupul liberal solicitase includerea proiectului la vot, acesta a fost retras la cererea expresă a Ministerului Finanțelor. Reprezentanții ministerului au argumentat că noile amendamente propuse ar dubla mecanismul de limitare a adaosului deja în vigoare și chiar l-ar bloca, menționând totodată că mecanismul actual funcționa peste perioada de trei luni.

Detaliile propunerii legislative

Conform documentelor analizate, proiectul prevedea prelungirea stării de criză până la 31 martie 2027, față de termenul anterior stabilit la 31 octombrie 2026. O modificare propusă de deputatul PSD Augustin-Florin Hagiu ar fi extins plafonarea adaosului comercial către activitățile de rafinare și prima vânzare a produselor petroliere rezultate din procesarea țițeiului, inclusiv pentru cele importate. Potrivit motivării, această modificare era necesară pentru asigurarea coerenței și eficienței mecanismului de limitare a adaosului comercial pe întreg lanțul de comercializare a carburanților.

În comisiile pentru industrii și servicii, politică economică, reformă și privatizare, buget, finanțe și bănci, precum și pentru muncă și protecție socială, raportul comun fusese aprobat în unanimitate. Totuși, fostul ministru al Energiei, deputatul liberal Sebastian Burduja, s-a abținut de la votul privind extinderea plafonării către rafinării și importuri, avertizând asupra riscurilor de disponibilitate a motorinei pe piață. De asemenea, proiectul menținea posibilitatea prelungirii succesive a stării de criză prin hotărâre a Guvernului pentru perioade de maximum trei luni, atât timp cât persistă împrejurările care au determinat instituirea situației de criză.

Reacțiile mediului de afaceri

Potrivit publicației Adevarul, Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) și IMM ROMÂNIA au solicitat reintroducerea urgentă a proiectului pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Reprezentanții acestor organizații susțin că excluderea rafinăriilor și a importatorilor din mecanismul de plafonare reduce eficiența măsurii. FORT, organizație membră IMM ROMÂNIA, afirmă că forma inițială a reglementării a lăsat în afara plafonării acești actori, ceea ce menține presiunile asupra costurilor de transport și producție, afectând în final prețurile plătite de consumatori.

În paralel, reprezentanți ai sectorului de rafinare au exprimat rezerve față de implementarea simultană a acestor limitări. Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a susținut într-un interviu acordat Economedia că plafonarea adaosului pentru rafinării ar putea genera dezechilibre economice. În prezent, transportatorii avertizează că fiecare zi de întârziere a adoptării unei plafonări reale pe întreg lanțul de aprovizionare produce costuri suplimentare pentru economie, insistând ca proiectul să fie readus rapid în dezbaterea plenului după ce a primit rapoarte favorabile în comisii.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Controverse în Grecia privind costurile carburanților” (26 septembrie 2026).