Evaluarea ratingului suveran al României de către S&P

România se află în perioada unei revizuiri esențiale a ratingului suveran efectuate de S&P Global Ratings, proces care reprezintă unul dintre cele mai importante teste pentru finanțele țării. În prezent, România deține calificativul BBB- cu perspectivă negativă, reprezentând ultima treaptă din categoria „investment grade”. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar muta țara în zona speculativă (BB+), fapt ce ar putea restrânge baza de investitori eligibili și ar crește semnificativ costurile de finanțare ale statului, punând presiune suplimentară pe buget.

Contextul economic și politic

Analiștii Erste consideră că scenariul de bază este menținerea ratingului actual, însă avertizează că riscul unei retrogradări rămâne material. Aceștia speculează că agenția de rating ar putea prefera să aștepte pentru a analiza proiectul de buget pentru anul 2027 și evoluția stabilității politice înainte de a lua o decizie finală. Totuși, economiștii nu exclud posibilitatea unei retrogradări în urma unei revizuiri neprogramate, în cazul în care situația politică se deteriorează și scapă de sub control.

Situația politică internă adaugă un strat de incertitudine, deoarece Parlamentul urmează să voteze executivul propus de premierul desemnat, Siegfried Mureșan. Potrivit analiștilor Erste, există probabilitatea ca acesta să nu obțină voturile necesare, având în vedere poziția PSD care a transmis clar că nu susține nominalizarea. În acest climat de instabilitate, președintele Nicușor Dan a declarat că dorește să evite scenariul alegerilor anticipate. În paralel, presiunea revizuirii ratingului s-a răsfrânt deja asupra pieței, randamentul obligațiunilor pe 10 ani atingând un maxim anual de 7,6%, decizia S&P urmând să fie un factor determinant pentru evoluția ulterioară a pieței de obligațiuni.

Argumentele pentru stabilitate

Potrivit HotNews, evaluarea S&P funcționează similar cu un scor de credit personal, analizând capacitatea statului de a-și onora datoriile prin studierea situației fiscale, a poverii datoriei publice, a economiei și a vulnerabilităților externe. În acest sens, misiunea S&P se află deja la București pentru discuții cu oficialii români, analizând atent indicatorii macroeconomici și sustenabilitatea măsurilor fiscale asumate de clasa politică.

Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că finanțele publice se află pe o traiectorie de echilibrare, în timp ce ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, a punctat execuția bugetară și consolidarea fiscală ca argumente principale. PSD a comunicat, la rândul său, agenției de rating că este pregătit să preia guvernarea și să continue măsurile de consolidare fiscală prin stimularea investițiilor și optimizarea colectării taxelor. Această poziție vine într-un context în care alte agenții, precum Fitch și Moody's, au menținut în vară ratingul României în categoria recomandată investițiilor.

S&P a reconfirmat în aprilie ratingul actual (BBB-/A-3), însă a păstrat perspectiva negativă, reflectând riscurile privind implementarea consolidării finanțelor publice. Agenția estimase anterior că deficitul bugetar general va scădea de la 7,7% din PIB în 2025, la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. În ceea ce privește creșterea economică, S&P anticipa o evoluție modestă de 0,25% pentru anul 2026, urmată de o accelerare la o medie de 2,5% în perioada 2027-2029.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Daniel Dăianu avertizează privind riscul de retrogradare a ratingului României de către S&P” (26 septembrie 2026).