Evoluția cursului de schimb și presiunile asupra leului

Leul românesc se confruntă cu presiuni crescute în raport cu moneda unică europeană, fiind influențat de o combinație de factori interni și externi. Printre cauzele principale se numără incertitudinea politică și fiscală, aprecierea dolarului american și scăderea rezervelor valutare ale Băncii Naționale a României. Această situație transformă deprecierea actuală într-un test relevant pentru costul importurilor, consumul și creditarea, deoarece evoluția cursului de schimb are un impact direct asupra prețurilor prin calea importurilor de mărfuri și servicii.

În cursul anului 2026, moneda națională a trecut prin două episoade de depreciere față de euro, primul având loc în primăvara anului, iar al doilea fiind în desfășurare în perioada actuală de toamnă. Potrivit analizelor, prudența investitorilor a crescut într-un mediu global alert, cu o răbdare care se subțiază în fața avertismentelor. Această vulnerabilitate a cursului de schimb a fost accentuată de contextul politic, mai ales după eșecul unei noi tentative de formare a guvernului, situație în care orice scânteie ar fi putut produce efecte imediate în piața valutară.

Intervențiile Băncii Centrale

Banca Națională a României utilizează un regim de flotare controlată, intervenind în piață pentru a netezi mișcările abrupte ale cursului, însă nu poate opri complet tendințele de scădere. Expertul Claudiu Cazacu subliniază că BNR poate tempera mișcările, dar nu le poate stopi, deoarece prezența băncii centrale nu se poate opune timp îndelungat unor ajustări macroeconomice necesare.

Rezervele valutare s-au situat la 60,06 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie, însemnând o scădere de 4,805 miliarde de euro față de luna august. Deși rezervele sunt considerate adecvate, analiștii avertizează că acestea nu pot fi consumate exclusiv pentru apărarea cursului de schimb. Evoluția rezervelor sugerează că banca centrală a intervenit în septembrie pentru a susține moneda națională.

În paralel, BNR a menținut dobânda-cheie la nivelul de 6,5%, în timp ce avertizează asupra posibilității unor noi creșteri ale inflației până la finalul anului. Stabilitatea leului față de euro a fost utilizată tradițional ca instrument de ancorare a inflației și a stabilității financiare, însă abordarea actuală pare să devină mai flexibilă. Guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat că, deși regimul de flotare controlată rămâne activ, banca centrală va fi mai flexibilă în gestionarea cursului.

Perspectivele economice

Economiștii, inclusiv Ciprian Dascălu de la BCR, observă o schimbare de atitudine a BNR, intervențiile pentru limitarea deprecierii leului devenind „mai puțin stricte”. Această strategie ar putea lăsa moneda națională să absoarbă mai mult din șocurile pieței, similar cu abordările băncilor centrale din Polonia sau Ungaria, care permit zlotului și forintului să facă acest lucru. În prezent, atenția autorităților monetare se deplasează mai mult spre stabilitatea ratei dobânzilor decât spre cea a cursului de schimb.

Analiștii anticipează că cursul euro ar putea evolua către nivelul de 5,4 lei până la sfârșitul anului. Detalii suplimentare privind modul de reacție al BNR față de presiunile valutare ar putea fi comunicate în luna noiembrie, în cadrul conferinței de presă care va urma publicării noii prognoze asupra inflației. De asemenea, se estimează că BNR va menționa deprecierea recentă a leului în comunicatul aferent deciziei de politică monetară.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția cursului valutar și noua nominalizare pentru funcția de premier” (6 octombrie 2026).