Evoluția infecțiilor cu transmitere sexuală în România și Europa

Institutul Național de Sănătate Publică a raportat o creștere a numărului de infecții cu transmitere sexuală, un trend care afectează atât România, cât și restul Europei. Conform declarațiilor dr. Eugeniei Bratu, medic primar de sănătate publică și management, șeful Secției de promovare a sănătății din cadrul INSP, s-a înregistrat o creștere de aproape 10% a cazurilor de sifilis, gonoree și infecții cu chlamidia. Această situație a fost prezentată în cadrul unei intervenții la Medika TV.

Specialista a precizat că, de-a lungul timpului, s-a remarcat o scădere a cazurilor de infecții cu transmitere sexuală, însă, din păcate, acest lucru nu mai este cazul în prezent. În ultimii ani, incidența acestor patologii a reînceput să crească, iar faptul că acest trend este observat la nivel european, România ne făcând excepție, este considerat îngrijorător de către autoritățile de sănătate publică, având în vedere natura acestor infecții și riscurile pe termen lung pentru pacienți.

Riscurile infecțiilor nediagnosticate

Unul dintre aspectele critice menționate de dr. Eugenia Bratu este faptul că persoanele care au contacte sexuale neprotejate trebuie să fie conștiente că sifilisul este o infecție care poate trece neobservată. Mai mult, chiar și în cazurile în care infecția este observată, aceasta poate să nu îngrijoreze pacientul, ceea ce amână diagnosticarea corectă.

Această lipsă de diagnosticare timpură conduce la o consecință gravă: medicii de sănătate publică constată tot mai frecvent cazuri de sifilis congenital. Aceasta este situația în care nou-născuții sunt infectați de la mamele lor, deoarece acestea nu au știut că suferă de infecția respectivă. Potrivit informațiilor de la Romania TV, consecințele acestor infecții asupra copiilor sunt pe viață.

În paralel cu creșterea infecțiilor bacteriene, autoritățile atenționează asupra riscurilor legate de virusul papilom uman (HPV). Dr. Eugenia Bratu a explicat că infecția cu HPV produce 99% din cazurile de cancer de col uterin. Deși organismul are capacitatea de a elimina infecția, există riscul de reinfectare, iar dacă infecția devine persistentă în timp, se ajunge la dezvoltarea cancerului de col uterin.

Prevenția și vaccinarea

Impactul virusului HPV se extinde dincolo de cancerului de col uterin, fiind asociat cu peste 70% din cazurile de cancer vaginal, peste 60% din cazurile de cancer oro-faringian și peste 60% din cazurile de cancer penian. Din acest motiv, vaccinul reprezintă o modalitate esențială de prevenție nu doar pentru fete, ci și pentru băieți, pentru a preveni aceste forme de malignitate. În acest context, dr. Eugenia Bratu a menționat că România înregistrează o mortalitate ridicată din cauza cancerului de col uterin.

Pentru a asigura eficacitatea maximă, medicul de la INSP recomandă ca vaccinul anti-HPV să fie administrat înainte de momentul începerii vieții sexuale, deoarece astfel își păstrează eficiența împotriva cancerului de col uterin. Dr. Eugenia Bratu a îndemnat părinții să fie atenți la calendarul de vaccinare, precizând că cea mai bună vârstă pentru vaccinare este între 11 și 14 ani.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Riscurile infecției cu HPV în rândul bărbaților” (25 octombrie 2026).