Impactul infecțiilor asupra incidenței globale a cancerului

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a publicat o analiză amplă, disponibilă în The Lancet Oncology, privind legătura dintre agenții infecțioși și apariția cancerului. Conform datelor colectate și analizate de cercetători, în anul 2024, aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi de cancer au fost atribuite infecțiilor, reprezentând unul din opt cazuri de diagnostic la nivel global, ceea ce echivalează cu 12% din totalul cazurilor noi.

Cercetătorii au identificat în total 12 infecții asociate cu dezvoltarea cancerului, însă cinci dintre acestea sunt responsabile pentru marea majoritate a cazurilor raportate. Bacteria Helicobacter pylori, care afectează stomacul, a fost legată de circa 760.000 de cazuri, reprezentând 4% din totalul mondial. Aceasta este urmată îndeaproape de virusul papiloma uman (HPV), asociat cu aproximativ 750.000 de cazuri, care reprezintă tot 4% din total. Alți agenți relevanți sunt virusul hepatitei B, asociat cu 360.000 de cazuri (2%), virusul Epstein-Barr cu 260.000 de cazuri (1%) și virusul hepatitei C cu circa 160.000 de cazuri, cifră care reprezintă sub 1% din total.

Distribuția și prevenția cazurilor

Analiza evidențiază faptul că povara acestor tipuri de cancer este distribuită inegal, lovind în special țările cu venituri mici și medii. Cea mai mare concentrație de cazuri a fost înregistrată în Asia de Est, unde au fost raportate 990.000 de îmbolnăviri, ceea ce reprezintă 42% din totalul mondial. Dr. Harriet Rumgay, coautoarea studiului, a precizat că controlul infecțiilor poate juca un rol major în reducerea incidenței globale a acestor boli și a poverii globale a cancerului.

Specialiștii consideră că multe dintre aceste forme de cancer ar putea fi evitate prin implementarea unor strategii de prevenție, precum vaccinarea, tratamentele specifice sau screeningul periodic. În cazul infecției cu HPV, de exemplu, vaccinarea și screeningul sunt considerate măsuri complementare esențiale care merg mână în mână. Dr. Beatrice Nicoleta Miclăuș a explicat că tulpinile de HPV cu risc oncogen pot evolua fără simptome evidente, spre deosebire de condiloamele cauzate de tulpinile cu risc scăzut (low risk), care nu sunt corelate cu cancerul de col uterin. Astfel, nu există semne evidente care să indice prezența unei leziuni de grad înalt sau a cancerului de col uterin.

Limitările studiului și contextul clinic

Potrivit Mediafax, autorii cercetării au recunoscut anumite limite ale studiului, menționând faptul că au utilizat estimări la nivel de populație în loc de monitorizarea individuală a pacienților. De asemenea, analiza a inclus doar infecțiile despre care se știa deja că pot provoca cancer.

Din perspectivă clinică, prezența unui virus nu determină automat apariția bolii. Oncologul american Joshua Cohen a menționat că organismul elimină de obicei singur virusul HPV. În aceeași linie, s-a subliniat faptul că aproximativ nouă din zece persoane active sexual vor fi infectate la un moment dat în viață cu o tulpină de HPV, însă nu toate vor dezvolta leziuni precanceroase sau cancer. În România, povara cancerelor asociate HPV, în special cancerul de col uterin, este importantă, însă interesul pentru vaccinare este în creștere.