Impactul bolilor respiratorii cronice asupra sistemului de sănătate

Bolile respiratorii cronice, în special boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și astmul sever, reprezintă o provocare majoră pentru sistemul medical din România. Diagnosticul întârziat sau controlul insuficient al acestor afecțiuni duc la creșterea numărului de exacerbări, prezentări frecvente la camerele de gardă și internări repetate. Aceste complicații nu afectează doar calitatea vieții pacienților, ci impun cheltuieli medicale suplimentare și cauzează absențe de la locul de muncă, reducând astfel productivitatea generală a economiei.

Impactul acestor boli se manifestă prin presiunea exercitată asupra capacității spitalicești, numărul și durata internărilor fiind direct influențate de evoluția bolii și de frecvența episoadelor de agravare. În acest context, diagnosticul precoce și tratamentul adecvat au o relevanță care depășește rezultatele medicale individuale, influențând direct cheltuielile suportate de sistemul de sănătate.

În ceea ce privește BPOC, datele indică faptul că aproximativ 8,3% din populația generală din România este diagnosticată cu această boală. Impactul financiar este semnificativ, statul cheltuind anual circa 264 de milioane de lei pentru aproximativ 81.000 de cazuri de spitalizare continuă și de zi. Această sumă reprezintă 1,1% din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate. Mai mult, peste 60% dintre acești pacienți petrec cel puțin 5 zile în spital în fiecare an. La nivel global, BPOC afectează circa 392 de milioane de persoane și se poziționează ca a treia cauză principală de deces, cu aproximativ 3,4 milioane de victime anual.

Provocările astmului sever

Astmul este una dintre afecțiunile respiratorii cu cea mai rapidă creștere la nivel mondial. În România, peste 1 milion de persoane trăiesc cu această boală, dintre care între 4% și 10% prezintă o formă severă. Pacienții cu astm sever se confruntă cu simptome debilitante, precum sufocarea, respirația șuierătoare, tusea și constricția toracică, elemente care interferează direct cu somnul și activitățile cotidiene, generând o povară semnificativă asupra vieții pacienților și a familiilor acestora.

Potrivit publicației Adevarul, traseul pacienților cu astm sever în România este marcat de numeroase obstacole. Printre acestea se numără lipsa diagnosticării corecte la timp, accesul întârziat la terapiile moderne și tendința de a suprautiliza corticosteroizii orali. Această abordare suboptimală implică un șir de efecte adverse și accentuează morbiditatea în toate grupele de vârstă, subliniind nevoia de a implementa un management personalizat al terapiei pentru a reduce complicațiile care pot fi prevenite printr-o intervenție la timp.

Screening și prevenție

Societatea Română de Pneumologie (SRP) a organizat acțiuni de screening pentru a combate subdiagnosticarea. În perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2026, a fost dedicată Săptămâna screeningului (EU Screening Week 2026), în cadrul căreia s-au oferit spirometrii gratuite în București pentru evaluarea funcției respiratorii. Această inițiativă vizează nu doar bolile cronice, ci și depistarea timpurie a cancerului pulmonar, fiind un prilej de a atrage atenția asupra necesității depistării precoce a bolilor grave.

Referitor la oncologie, estimările GLOBOCAN pentru anul 2024 indică depistarea a aproximativ 12.400 de cazuri noi de cancer pulmonar în România, dintr-un total de circa 98.829 de cazuri noi de cancer. Prof. dr. Florin-Dumitru Mihălțan, președintele SRP, a precizat că tinerii reprezintă sub 5% din cazurile de cancer bronhopulmonar, însă a subliniat importanța educației pentru a depăși barierele educaționale care împiedică diagnosticul precoce. În paralel, Prof. Dr. Elisabeta Bădilă a menționat că prevenția riscului cardiopulmonar trebuie privită în ansamblu.