Evoluția lichidității în sistemul bancar român

Sistemul bancar român a înregistrat în luna octombrie un deficit mediu zilnic net de lichiditate de 1,7 miliarde de lei față de Banca Națională a României. Această evoluție marchează o schimbare semnificativă față de lunile precedente, în care s-a raportat un excedent de 30,7 miliarde de lei în august și de 20,8 miliarde de lei în septembrie. Conform datelor prezentate, aceasta este prima dată după iunie 2025 când banca centrală furnizează lichiditate la volume semnificative către instituțiile bancare, perioada anterioară de deficit fiind asociată cu criza dintre cele două tururi de scrutin prezidențial din luna mai a anului trecut, când George Simion părea favorit.

Pentru a compensa lipsa de fonduri, băncile au apelat la operațiuni de tip repo bilaterale, împrumutând o sumă medie zilnică de aproape 6,7 miliarde de lei. Aceste tranzacții s-au efectuat fără anunțarea de licitații, la dobânda cheie de 6,5% pe an, utilizând titlurile de stat drept garanție. Prin aceste operațiuni, BNR furnizează lichiditate pe termen scurt băncilor care rămân fără lei la final de zi, evitând astfel facilitatea de creditare Lombard, unde costul împrumutului este mai ridicat, fiind de 7,5%. În paralel, lichiditatea a fost distribuită neuniform, deoarece unele bănci au plasat fonduri în exces la facilitatea de depozit a BNR, obținând o dobândă de 5,5% pe an, cu o medie zilnică de aproape 5 miliarde de lei, sumă aflată în scădere față de aproape 21 de miliarde de lei în luna anterioară.

Cauzele deficitului de lichiditate

Scăderea lichidității este atribuită în principal presiunii exercitate asupra cursului de schimb al leului și intervențiilor BNR pentru a tempera deprecierea monedei naționale. În acest context, cursul valutar a reintrat în corzi în toamnă, depășind maxim istoric după maxim istoric și trecând pragul de 5,3 lei pe euro. Rezervele valutare administrate de banca centrală au scăzut cu 6,3 miliarde de euro în ultimele două luni, intervențiile valutare de la sfârșitul lunii septembrie sterilizând lichiditatea în lei din piață. Analiștii BCR precizează că acest proces a dus rata efectivă a politicii monetare la 6,07% în octombrie, față de 5,50% în septembrie, nivelul corespunzător facilității de depozit.

Contextul politic și financiar

Turbulențele resimțite pe piețele financiare locale au fost alimentate de prelungirea crizei politice interne și de temerea unei retrogradări a ratingului suveran, înainte de învestirea guvernului condus de Luca Niculescu. Aceste tensiuni au influențat direct piața monetară interbancară, determinând creșterea dobânzilor ROBOR peste pragul de 6%. Semnale nefavorabile au apărut încă din septembrie, când lichiditatea interbancară scăzuse la minimul ultimului an, provocând o creștere progresivă a dobânzilor interbancare. BNR a redevenit astfel creditor net în raport cu băncile comerciale, asumându-și rolul de împrumutător de ultimă instanță pentru a stabiliza sistemul în perioada de instabilitate.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția cursului de schimb și presiunile asupra leului” (9 octombrie 2026).