Evoluția prețurilor la energie și stocarea gazelor în Europa

Piața europeană a gazelor naturale traversează o perioadă de instabilitate, cu prețuri care oscilează în jurul valorii de 101-102 euro/MWh. Deși s-a observat o ușoară scădere recentă de aproximativ 2% față de ședința precedentă, cotațiile rămân cu aproape 39% peste nivelul de acum o lună și de peste trei ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Această dinamică este strâns legată de tensiunile din Orientul Mijlociu, însă semnalele diplomatice recente din Doha, unde negociatorii iranieni au purtat discuții timp de trei zile consecutive cu mediatorii din Qatar pentru încetarea conflictului, au adus o relaxare temporară a pieței. În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat continuarea dialogului diplomatic cu Iranul, în timp ce președintele Donald Trump nu a decis încă privind eventuale noi atacuri, în ciuda avertismentelor liderului suprem iranian către SUA și Israel.

Deficitul de stocare european

Securitatea energetică a continentului este pusă la încercare de faptul că depozitele de gaze sunt umplute la 74,62%, un nivel semnificativ sub performanța istorică a UE. Germania, care deține cea mai mare capacitate de stocare din Europa, de aproximativ 250 TWh, a ratat obiectivul de 80%, atingând doar 62%. Această situație va obliga Berlinul să achiziționeze gaze suplimentare pe piața spot în perioada de creștere a cererii. Prezența sporită a Germaniei pe aceste piețe va intensifica concurența pentru încărcăturile de gaze naturale și GNL disponibile, ceea ce ar putea pune o presiune suplimentară asupra prețurilor europene și a costurilor de aprovizionare pentru celelalte state membre.

Subutilizarea instalațiilor de stocare în vara anului 2026 a fost determinată de o evaluare greșită a pieței. La acea vreme, contractele futures (TTF) pentru noiembrie se tranzacționau în jurul valorii de 40 euro/MWh, în timp ce prețul curent era mai ridicat, între 50 și 60 euro/MWh. Multe guverne, inclusiv cel al Greciei, s-au opus implementării regulamentului de umplere a instalațiilor până la 90%, considerând neprofitabilă achiziția de gaze și sperând la o scădere a prețurilor în timpul iernii. În prezent, însă, calculul s-a dovedit eronat, deoarece contractele pentru noiembrie au ajuns la valori între 98 și 100 euro/MWh.

Situația energiei in Romania

România se confruntă cu o presiune majoră pe piața energiei, ocupând poziția a doua în topul celor mai scumpe piețe spot din UE în luna octombrie. Prețul mediu zilnic al energiei tranzacționate pe piața OPCOM a fost de 239,31 euro/MWh, reprezentând o dublare față de valorile din octombrie anul precedent (121,84 euro/MWh) și o majorare de 36% față de septembrie, când prețul fusese de 176,14 euro/MWh. Această creștere a fost alimentată de prețul record al gazelor, nefuncționarea centralei nucleare de la Cernavodă și reducerea producției fotovoltaice din cauza vremii mohorâte, fapt ce a majorat consumul prosumatorilor din rețea.

Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze naturale livrate gospodăriilor în prima jumătate a anului 2026. Prețurile la electricitate în moneda națională au crescut cu 51,6% față de prima jumătate a anului 2025, depășind creșterile din Irlanda (19,8%) și Finlanda (18,4%). Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), costurile pentru electricitate sunt cele mai ridicate pentru gospodăriile din România, cu o valoare de 46,9 per 100 kWh, urmată de Polonia cu 41,1 și Cehia cu 34,3.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Analiza costurilor energiei electrice și a gazelor în Europa” (14 octombrie 2026).