Evoluția prețurilor la gazele naturale în Europa și România

Piețele energetice europene traversează o perioadă de instabilitate, marcată de o creștere bruscă a costurilor pentru gazele naturale. Contractul olandez TTF, care servește drept referință pentru continent, a ajuns la aproximativ 96-97 de euro pe megawatt-oră (MWh), reprezentând o creștere de circa 234% față de începutul anului 2026, când cotațiile erau de 28 de euro pe MWh. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din decembrie 2022, atingând temporar un vârf de 97,64 euro pe MWh. Deși aceste cotații rămân sub maximele din august 2022, când s-a depășit pragul de 340 de euro pe MWh, viteza creșterii provoacă îngrijorare.

Cauzele acestei dinamici sunt multiple, incluzând conflictul din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei de la Marea Neagră, care amenință fluxurile de aprovizionare. Temerile sunt amplificate de rapoarte privind planuri ale SUA și Israelului pentru noi atacuri împotriva Iranului după alegerile intermediare din SUA. În special, livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) din Golful Persic, care reprezentau anterior aproape o cincime din oferta globală, sunt cu aproximativ 80% mai scăzute față de anul precedent, situație agravată de încetinirea exporturilor din Qatar. În paralel, scăderea temperaturilor a stimulat cererea pentru încălzire, în timp ce capacitatea de stocare a Uniunii Europene este de aproximativ 74-75%, un nivel situat sub mediile istorice sezoniere (aproximativ 80%) și nemaiatins din 2009.

Situația pieței din România

În România, impactul se resimte prin creșterea prețurilor pe platformele spot operate de Bursa Română de Mărfuri. Pe piața pentru ziua următoare, prețul mediu a fost de 486 lei/MWh, iar în anumite tranzacții s-a atins un maxim de 520 lei/MWh, prag depășit ultima dată pe 19 decembrie 2022. Pe piața intra-zilnică, prețul mediu a fost de 478,1 lei/MWh, cu un maxim de 490 lei/MWh. Conform datelor Profit.ro, volumul tranzacționat pe piața pentru ziua următoare a ajuns la aproximativ 94 GWh, reprezentând circa 38% din producția internă zilnică de 249 GWh.

Pentru a acoperi consumul curent, România a importat în ultimele zile aproximativ 15 milioane de metri cubi de gaze, majoritatea fiind alocată pieței interne. Această dependență temporară de importuri este accentuată de scăderea vânzărilor la nivelul celui mai mare producător local, Romgaz, care a redus acestea cu 5,62% în primele nouă luni ale anului (de la 3,629 la 3,425 miliarde metri cubi). În aceeași perioadă, compania a majorat extracția din depozite cu 19,25%, de la 1,249 la 1,49 miliarde metri cubi, în timp ce injecția de gaze în depozite s-a redus cu 15,49%.

Mecanisme de protecție și impact

Pentru a limita impactul asupra consumatorilor casnici, Guvernul a implementat prin OUG 12/2026 un mecanism de reglementare valabil până la 31 martie 2027. Conform acestuia, clienții vor plăti valoarea cea mai mică dintre prețul contractual și cel stabilit printr-o formulă guvernamentală care include costul de achiziție, tarifele reglementate, taxele aplicabile și o componentă fixă de furnizare de 0,015 lei/kWh. Acest sistem, în vigoare din 1 aprilie 2026, înlocuiește schema anterioară care plafona prețul la 0,31 lei/kWh.

Analiștii avertizează că Europa ar putea fi nevoită să reducă consumul de gaze pentru a rezista până în martie, deoarece nivelul depozitelor este unul dintre cele mai scăzute din ultimii 15 ani. În Germania, gradul de umplere a rezervelor este de doar 61%. Factorii determinanți pentru evoluția prețurilor în perioada următoare vor fi temperaturile și producția de energie eoliană, reducerea cererii rămânând cea mai importantă pârghie de control pentru Europa.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția prețurilor la petrol și gaze naturale” (20 octombrie 2026).