Evoluția puterii de cumpărare și comportamentul de consum al românilor

Puterea de cumpărare a românilor a înregistrat o scădere, poziția țării în clasamentul european coborând de pe locul 31 pe locul 32. În medie, un cetățean român dispune de aproximativ jumătate din puterea de cumpărare a unui vest-european. Această tendință se reflectă în comportamentul de consum, unde cumpărătorii prioritizează strictul necesar și caută reduceri, chiar dacă perioade precum Black Friday generează vânzări spectaculoase. În restul anului, însă, magazinele vând tot mai puțin, deoarece prețurile au crescut atât de mult încât mulți români nu își mai permit decât produsele esențiale.

Impactul asupra bugetului familial

Cheltuielile pentru alimente și facturile la utilități reprezintă cele mai mari voci de plată pentru familii. Un exemplu concret este cel al unui cuplu cu un venit lunar de aproximativ 10.000 de lei, unde 40-45% din buget se duce pe mâncare, observându-se creșteri de preț la brânză, carne, mezeluri și apă. Aceeași familie alocă aproximativ 4.000 de lei pentru rata la casă, în timp ce costurile pentru energie sunt semnificative, cu facturi de electricitate de circa 450 de lei și de gaz de 800 de lei. În acest context, achiziția de haine a devenit o cheltuială rară, realizată aproximativ de două ori pe an.

Presiunea financiară a forțat mulți cetățeni să renunțe la diverse plăceri și produse neesențiale. Printre acestea se numără telefoanele mobile, gadget-urile, vacanțele sau ieșirile frecvente la restaurante, alegându-se în schimb produse mai slab calitative. Chiar și persoanele cu venituri nete cuprinse între 5.500 și 6.000 de lei lunar au dificultăți în a acoperi toate cheltuielile, alegând să gătească acasă pentru a reduce costurile. Unii consumatori ajung să compare prețurile în magazine sau să plece acasă cu sacoșe aproape goale, prioritizând plata facturilor înainte de mâncare.

Efecte economice si sociale

Conform prognozei oficiale menționate de Stirile Kanal D, economia ar putea încheia anul cu o contracție de 0,4%, în timp ce consumul privat s-ar putea reduce cu 1,6%. Această scădere a consumului are repercusiuni directe asupra forței de muncă, România având cu 60.000 de salariați mai puțin față de anul precedent. Comercianții resimt scăderea încasărilor pe măsură ce clienții devin mai reticenți, iar presiunea este mai mare pentru persoanele cu venituri mici, care caută uneori muncă suplimentară pentru câteva zile.

Pe lângă costul total, consumatorii se plâng de complexitatea facturilor la utilități, care includ rubrici precum contribuția CFD, certificatele verzi și accizele. Structura costurilor de electricitate este împărțită, în general, în energie activă (aproximativ o treime), tarife de transport și distribuție (o altă treime) și taxe plătite către autorități.

Costurile de întreținere a locuințelor cresc, în special înainte de sezonul rece, obligând oamenii să facă economii chiar și la dușuri și igiena zilnică. Un exemplu este cazul unui apartament cu două camere pentru care s-a achitat o sumă de 750 de lei, acoperind apa, energia pentru spațiile comune și salubrizarea. În Sectorul 3, tariful de salubrizare a fost de șapte lei de persoană începând cu luna iunie.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția puterii de cumpărare a românilor în context european” (6 noiembrie 2026).