Evoluții ale preferințelor electorale pentru scrutinul din 2028

Analiza prezentată de Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, evidențiază schimbările în preferințele electorale ale românilor după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan și instalarea noului Executiv condus de Luca Niculescu. Sociologul identifică șase evoluții atipice în ultimele șase luni, care ar putea influența competiția pentru alegerile locale și parlamentare din 2028, anul 2027 fiind considerat unul preelectoral care va fixa cadrele competiției.

Dinamica partidelor politice

Pentru prima dată în ultimele 18 luni, AUR a înregistrat o scădere semnificativă a susținerii, coborând la un scor de 34-35%, după ce s-a menținut constant între 38% și 40%. Directorul INSCOP consideră că o parte dintre alegătorii care au renunțat la AUR ar putea fi foști susținători ai PSD, care s-au întors către social-democrați după revenirea acestora la guvernare.

În paralel, PSD a revenit la o intenție de vot de 22-24%, recuperând pierderile suferite în urma moțiunii de cenzură. Social-democrații au ajuns în mai 2026 la un minim istoric, pierzând între 3 și 4 puncte procentuale la momentul moțiunii. Cele cinci luni de opoziție și guvernare interimară au permis PSD să recupereze aproape integral procentele pierdute, iar revenirea la guvernare le-a adus un nou avans de aproximativ 4-5 puncte procentuale. Remus Ștefureac avertizează însă că participarea la guvernare ar putea afecta din nou susținerea partidului, mai ales în contextul unei situații economice dificile și al sosirii iernii.

Situația Partidului Național Liberal a fost marcată de fluctuații bruște. După moțiunea de cenzură PSD-AUR care a dus la căderea Guvernului Bolojan, PNL a câștigat aproximativ șase puncte procentuale într-o singură lună, atingând 20-22% în mai 2026, ceea ce a fost considerat un record și o evoluție total atipică. Totuși, cele cinci luni de guvernare interimară chinuitoare au erodat complet acest avans, iar în noiembrie 2026 partidul a revenit la scorurile din aprilie. Analistul consideră că liberalii pot crește în opoziție în jurul lui Ilie Bolojan, care a păstrat un profil coerent și un nivel rezonabil de încredere.

Posibile alianțe și tendințe

O noutate majoră în măsurătorile INSCOP este testarea unei eventuale alianțe între PNL și USR. Această formulă electorală ar obține 32% din voturile alegătorilor mobilizați, situându-se la doar trei puncte procentuale sub scorul obținut de AUR. Rezultatul nu reprezintă simpla însumare a scorurilor individuale, ci măsurarea unei formule comune, în timp ce individual, PNL și USR înregistrează scoruri de 20-22% și 12-13%, respectiv.

Liderii celor două partide de dreapta au discutat constant în ultimele luni despre o astfel de construcție. Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, a susținut că Ilie Bolojan ar putea fi liderul în jurul căruia s-ar coagula o forță reformistă capabilă să atragă un electorat dincolo de granițele PNL și să reuni formațiuni care susțin o Românie europeană. Muraru a avertizat că două candidaturi separate ale liberalilor și ale USR ar putea favoriza PSD și AUR, considerând că o alianță este calea sigură de a izola celelalte partide.

În ceea ce privește tendințele generale, jumătate dintre români declară că ar vota un partid nou-înființat. În același timp, liderii PNL și USR au acuzat președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu (PSD), că ar încerca să blocheze o eventuală alianță prin modificări legislative aduse noii legi a partidelor.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Intențiile de vot în contextul instalării noului guvern” (31 octombrie 2026).