Înalta Curte decide privind restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe, în data de 15 octombrie 2026, decizia definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor. Disputa vizează asigurarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, sume care au rezultat din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Pronunțarea acestei soluții definitive a fost amânată de șapte ori până în prezent.

Detalii financiare și procedurale

Suma totală aflată în litigiu este estimată de unele surse la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro, în timp ce premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că valoarea se ridică la 4,8 miliarde de lei. Procesul a ajuns în faza de recurs după ce, pe 5 mai 2026 — ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan — Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de instanța supremă. Prin acea sentință, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligați să aloce integral fondurile necesare pentru plata restanțelor scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul.

Potrivit surselor, executarea deciziei trebuie să aibă loc în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz contrar, sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Această miza financiară uriașă transformă procesul într-un test important pentru respectarea hotărârilor judecătorești și pentru independența puterii judecătorești.

Argumente juridice și context

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte a susținut că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, unii dintre aceștia deținând titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța supremă a acuzat Guvernul că subminează legitimitatea instanțelor, încalcă principiul separării puterilor în stat și pune în discuție autoritatea hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești. Demersul vizează respectarea obligațiilor de plată rezultate din hotărâri judecătorești și acte administrative, nu solicitarea unor beneficii salariale noi.

În paralel cu procesul, Guvernul a încercat să transforme disputa într-un conflict juridic de natură constituțională. Totuși, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă cererea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluționarea acestui conflict între Guvern și ICCJ. Conflictul a fost alimentat anterior de o decizie din 2023, prin care Înalta Curte și Parchetul General au decis creșterea salariilor magistraților cu 25% retroactiv din anul 2018. Deoarece o parte din aceste sume nu a fost achitată, Înalta Curte a acționat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Decizii așteptate la CCR în două conflicte juridice majore” (30 septembrie 2026).