Decizii așteptate la CCR în două conflicte juridice majore

Curtea Constituțională a României este așteptată să tranșeze, în data de 30 septembrie, două conflicte juridice de natură constituțională cu implicații importante pentru raporturile dintre puterile statului. Prima cauză vizează disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la plata unor restanțe salariale ale magistraților, evaluate la aproximativ 4,8 - 5 miliarde de lei. Sesizarea a fost depusă de premierul interimar Ilie Bolojan pe 2 iulie, în urma unei sentințe a Curții de Apel București din 5 mai, care obliga Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru drepturile salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.

În ceea ce privește disputa cu ÎCCJ, Ilie Bolojan a argumentat că puterea judecătorească nu deține legitimitatea și nici competența tehnică de a stabili distribuția fondurilor din bugetul general consolidat. Acesta a susținut că elaborarea proiectului de buget de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice. Premierul interimar a declarat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară, depășindu-și sfera de competență stabilită prin Constituție, sarcina sa fiind doar de a interpreta și aplica legile existente.

Disputa privind programul SAFE

Al doilea dosar privește conflictul dintre Guvern și Parlament, declanșat de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Acesta contestă legalitatea Ordonanței de Urgență nr. 38/2026 privind programul SAFE, adoptată și trimisă spre publicare de Cabinetul condus de Ilie Bolojan între 5 și 8 mai 2026, după ce acesta fusese demis prin moțiune de cenzură. Argumentul principal, bazat pe articolul 110, alineatul (4) din Constituție, este că un guvern căruia i-a fost retrasă încrederea este abilitat exclusiv să îndeplinească acte de administrare curentă a treburilor publice, fiind exclusă categoric orice competență de legiferare delegată sau emiterea de acte normative cu forță de lege primară.

Potrivit HotNews, decizia CCR ar putea avea impact major asupra unor contracte de apărare și infrastructură semnate deja în valoare de peste 9 miliarde de euro, dintr-o alocare totală de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE. Sorin Grindeanu susține că adoptarea OUG nr. 38/2026 reprezintă o depășire a atribuțiilor, deoarece actul reglementează soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, fie la nivel de comisii, fie pe ordinea de zi a plenului. Liderul PSD consideră că această suprapunere transformă Guvernul într-o autoritate concurentă cu Parlamentul.

Contextul politic și tensiunile interne

Pronunțarea Curții coincide cu ziua în care Parlamentul se reunește pentru votul de învestitură al Guvernului propus de Siegfried Mureșan. În cadrul Curții Constituționale, amânările succesive ale acestor dosare au generat tensiuni între judecători. În cazul sesizării privind OUG SAFE, pronunțarea a fost amânată deja de patru ori, ultima dată la termenul din 23 septembrie. Surse citate de Stiri pe Surse indică faptul că președinta CCR, Simina Tănăsescu, ar fi solicitat colegilor o nouă amânare a soluționării celor două cauze, fără a prezenta însă un motiv concret pentru această solicitare.

Conflictul juridic privind programul SAFE este descris de Sorin Grindeanu ca fiind generat de două conduite neconstituționale ale Guvernului, distincte, dar convergente prin efecte. Acesta a solicitat CCR să constate incompatibilitatea OUG nr. 38/2026 cu prevederile Constituției și să oblige Guvernul să se abțină de la emiterea oricăror acte normative cu forță de lege primară, având în vedere că Executivul interimar nu mai deținea mandatul democratic necesar pentru a exercita astfel de prerogative.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Decizie CCR privind indemnizația de risc maternal”.