Incertitudine politică în Israel după alegerile parlamentare

Scrutinul parlamentar din Israel a lăsat scena politică într-un impas, deoarece nici premierul Benjamin Netanyahu, nici principalul său rival, Gadi Eisenkot, nu au obținut numărul de mandate necesar pentru a guverna singuri. Parlamentul israelian, cunoscut sub numele de Knesset, are 120 de locuri, iar pentru constituirea unui executiv este nevoie de o majoritate de cel puțin 61 de mandate. Situația este tensionată, deoarece ambele tabere se află departe de pragul de majoritate absolută.

Rezultatele parțiale, după numărarea a peste 85% din voturi, indică faptul că blocul condus de Benjamin Netanyahu ar obține 53 de mandate, în timp ce tabăra lui Gadi Eisenkot ar avea 48. O notă distinctivă a acestui scrutin este performanța istorică a partidelor arabe, care ar putea cumula 19 mandate, un rezultat fără precedent pentru aceste formațiuni, oferindu-le un rol potențial decisiv în negocierile viitoare. În acest context, blocul lui Netanyahu, unde partidul Likud ar obține cele mai multe mandate (estimări de 27), va întâmpina dificultăți în a atrage aliați în afara ultraortodoxilor și a extremei drepte.

Scenarii de guvernare

Pentru a depăși blocajul, există patru variante principale. Prima presupune formarea unui guvern de uniune națională prin colaborarea dintre partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, și formațiunea Yashar, condusă de Gadi Eisenkot. Această opțiune este considerată dificilă, deoarece Eisenkot și-a bazat campania pe promisiunea de a-l îndepărta pe actualul premier de la conducerea țării, prezentându-se drept principala alternativă. Marți seară, după închiderea urnelor, Eisenkot i-a cerut explicit lui Netanyahu să își anunțe retragerea din viața politică, afirmând că votul reprezintă o „dezaprobare completă” la adresa acestuia.

Alte scenarii includ atragerea de noi aliați din tabăra adversă de către Benjamin Netanyahu sau formarea unui guvern minoritar care să se bazeze pe sprijinul punctual al unor deputați. Tabăra lui Gadi Eisenkot s-ar putea baza, în schimb, pe voturile partidelor arabe sau pe eventualii transfugi din tabăra premierului în exercițiu. În cazul în care niciun bloc nu reușește să reunească 61 de mandate, Israelul ar putea fi forțat să organizeze noi alegeri, deoarece constituirea unui executiv ar putea necesita abandonarea unor angajamente asumate în timpul campaniei.

Contextul politic și social

Potrivit Digi24, campania electorală a fost extrem de polarizantă, fiind văzută ca un test al responsabilității liderilor politici pentru atacul devastator lansat de Hamas din 7 octombrie 2023 și pentru consecințele acestuia. Societatea israeliană rămâne profund divizată între gruparea religios-naționalistă a lui Benjamin Netanyahu și o opoziție predominant seculară și eterogenă din punct de vedere politic. Scrutinul a fost considerat de mulți israelieni drept cel mai important din istoria țării, fiind văzut ca un referendum asupra lecțiilor desprinse din atacul Hamas.

Procesul de formare a coaliției poate fi unul lung. După proclamarea oficială a rezultatelor, președintele Isaac Herzog va desemna un candidat pe care îl consideră capabil să adune majoritatea necesară. Experiențele anterioare arată că aceste negocieri pot dura săptămâni sau chiar luni, așa cum s-a întâmplat în 2022, când Benjamin Netanyahu a avut nevoie de 58 de zile pentru a construi o coaliție. În prezent, formarea coaliției ar putea dura zile sau săptămâni, într-o perioadă marcată de o prezență la vot record, cea mai mare din 1999.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Discursul lui Benjamin Netanyahu după alegerile din Israel” (28 octombrie 2026).