Măsuri privind utilizarea software-ului rusesc în instituțiile publice

Senatul a adoptat un proiect de lege prin care interdicția de achiziție, instalare și utilizare a produselor și serviciilor software rusești în cadrul instituțiilor publice este prelungită până la 31 decembrie 2035. Inițiativa legislativă a fost propusă de deputatul liberal Sebastian Burduja, având ca scop principal asigurarea continuității cadrului de protecție a statului român înainte de expirarea termenului anterior, stabilit pentru 31 decembrie 2026. Această măsură este considerată esențială pentru siguranța națională, vizând protejarea infrastructurii informatice a statului în fața oricărui risc de securitate cibernetică.

Contextul securității cibernetice

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a justificat această decizie prin necesitatea de a elimina vulnerabilitățile tehnologice și breșele de securitate din infrastructura critică, afirmând că securitatea națională nu este negociabilă. Potrivit acestuia, decizia este critică deoarece războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă se desfășoară la fel de violent și în spațiul cibernetic, ceea ce face ca protecția sistemelor informatice să fie prioritară. România își aliniază astfel strategiile de apărare cu cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană pentru a combate toate formele de agresiune hibridă.

În acest context, mai multe state membre ale Uniunii Europene au emis recomandări sau acte normative cu caracter imperativ. Acestea au impus propriilor autorități și instituții publice schimbarea soluțiilor antivirus utilizate, deoarece există riscul ca Federația Rusă să exploateze aceste soft-uri pentru a lansa atacuri cibernetice.

Conform Profit.ro, Guvernul României a implementat primele restricții în septembrie 2022, adoptând un proiect de lege care interzicea administrației centrale și locale achiziționarea de produse și servicii de tip antivirus de la entități provenind din Federația Rusă sau aflate sub controlul acesteia. Ulterior, Parlamentul a extins această interdicție și către companiile private. Măsura vizează în mod special operatorii economici care gestionează infrastructuri critice sau dețin secrete industriale și comerciale de interes statal, în scopul prevenirii riscurilor de spionaj și a atacurilor cibernetice.

Aceste măsuri au avut impact direct asupra pieței tehnologice, determinând companii rusești de profil, precum Kaspersky, să își închidă oficial subsidiarele din România. Proiectul de lege adoptat recent de Senat urmează să fie trimis către Camera Deputaților pentru votul final, completând astfel setul de reguli privind protecția informațiilor publice în fața riscurilor cibernetice și asigurând protecția statului pe termen lung.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Instituții românești utilizează software cu legături suspectate cu Rusia” (30 septembrie 2026).