Metodele de evaluare a vârstei biologice și a îmbătrânirii

Medicina preventivă de longevitate pune un accent tot mai mare pe distincția dintre vârsta cronologică și cea biologică. În timp ce vârsta cronologică reprezintă numărul anilor scurși de la naștere, aceasta este considerată un indicator incomplet pentru starea reală de sănătate. Exemplificând această discrepanță, doi indivizi cu aceeași dată a nașterii pot avea profiluri celulare complet diferite: unul poate prezenta vasele de sânge ale unei persoane de 35 de ani, în timp ce celălalt poate avea uzura metabolică specifică unui om de 60 de ani.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, modificările biologice asociate îmbătrânirii nu sunt liniare, nu sunt uniforme și sunt slab corelate cu numărul de ani trăiți. În acest context, identificarea biomarkerilor care reflectă ritmul de pierdere a rezilienței celulare și a organelor devine esențială pentru a trece de la medicina reactivă, care tratează boala doar după apariția simptomelor, la prevenirea bolilor.

Tehnologii de monitorizare

Există diverse abordări pentru estimarea vârstei biologice, inclusiv ceasuri moleculare bazate pe metilarea ADN-ului, analiza proteomică, metabolomică și transcriptomică a mii de molecule din organism. În România, rețeaua Regina Maria a lansat pachetul „START LONGEVITATE”, care include o testare genetică de medicină preventivă și o consultație cu un medic specialist. Această analiză ADN oferă informații despre metabolism, nutriție, răspunsul la medicamente și predispozițiile individuale, însă este subliniat faptul că predispoziția genetică indică un risc și nu stabilește un diagnostic medical definitiv.

În paralel, cercetătorii studiază markeri biologici prin analize de sânge, în special după vârsta de 40 de ani, moment în care riscul pentru mai multe boli cronice începe să crească. Atenția medicilor se concentrează pe nivelul inflamației, metabolismul glucidic și lipidic (glicemie), precum și pe sănătatea vasculară. Deși aceste analize, împreună cu studiul proteinelor din sânge și al altor indicatori moleculari, oferă indicii despre traiectoriile biologice diferite ale persoanelor de aceeași vârstă, ele nu reprezintă încă teste clinice capabile să determine cu precizie viteza de îmbătrânire a unui individ.

Evaluări cognitive și fizice

O direcție inovatoare în evaluarea îmbătrânirii creierului este analiza vorbirii prin instrumentul „ceasul vorbirii” (speech clock). Un algoritm de inteligență artificială, testat pe 2.928 de persoane vorbitoare de limba spaniolă din Argentina, Chile, Columbia, Mexic și Peru, a analizat sute de caracteristici ale vocii. Studiul, coordonat de profesorul Agustin Ibanez de la Trinity College Dublin și publicat în Science Advances, a inclus adulți sănătoși, dar și persoane cu boala Alzheimer, tulburare cognitivă ușoară sau demență frontotemporală. Rezultatele au relevat că persoanele a căror voce indica o vârstă mai avansată prezentau și semne de îmbătrânire biologică accelerată sau tulburări cognitive.

Pentru a evalua acest indicator, participanții au descris un scurt film animat, au realizat exerciții de fluență verbală (numirea animalelor, a legumelor sau a cuvintelor care încep cu o anumită literă timp de un minut) și au reprodus povești imediat după ascultare și din nou după 20-30 de minute. Acest instrument neinvaziv poate ajuta la identificarea timpurie a tulburărilor neurodegenerative, deoarece vocea reflectă amprenta biologică a sistemului nervos central, a funcțiilor cognitive și a mediului social acumulat în viață.

Pe plan fizic, medicina longevității utilizează teste simple de echilibru. Un studiu publicat în British Journal of Sports Medicine a analizat 1.702 de persoane cu vârste între 51 și 75 de ani, urmărite timp de aproximativ șapte ani. Rezultatele au indicat faptul că incapacitatea de a sta într-un picior timp de 10 secunde (cu ochii deschiși) este asociată cu un risc dublu de mortalitate din toate cauzele în următorul deceniu. În grupul celor care nu au reușit testul (20,4% din participanți), mortalitatea a fost de 17,5%, comparativ cu 4,6% în rândul celor care au trecut testul. Această metodă evaluează coordonarea neuromusculară, forța musculară și stabilitatea articulară, oferind indicii despre funcția fizică generală.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Analiza percepției trecerii timpului odată cu îmbătrânirea” (26 septembrie 2026).