Percepția angajaților publici asupra gestionării fondurilor statului

Un studiu recent, realizat de centrul de formare APSAP în octombrie 2026, analizează modul în care angajații din sectorul public percep gestionarea resurselor financiare în cadrul instituțiilor lor. Datele colectate de la 2.169 de participanți indică faptul că șapte din zece bugetari consideră că banii publici sunt risipiți, identificând mai multe zone critice de cheltuieli.

Respondenții au semnalat faptul că numeroase proiecte sunt inițiate fără o nevoie reală, având scopul principal de a utiliza fondurile disponibile înainte de expirarea acestora sau de a îmbunătăți imaginea autorităților. Peste 50% dintre cei chestionați afirmă că fenomenul achizițiilor făcute doar pentru a justifica cheltuirea bugetelor este prezent în măsură mare sau foarte mare în sectorul public. Această percepție sugerează că procesul de achiziție este condus de necesitatea consumului bugetar, nu de nevoile reale ale administrației.

Eficiența investițiilor de modernizare

În ceea ce privește modernizarea administrației, doar 30,1% dintre angajați susțin că investițiile au adus îmbunătățiri concrete, precum sedii modernizate, echipamente noi sau procese administrative mai eficiente. În schimb, 42,7% dintre participanți consideră că îmbunătățirile sunt sub așteptări, în timp ce 23,3% nu observă rezultate vizibile în activitatea lor de zi cu zi. În total, 66% dintre angajații chestionați nu văd rezultate concrete ale fondurilor cheltuite sau atrase în ultimii ani.

Potrivit Digi24, șase din zece bugetari au opinia că se realizează lucrări care arată bine în prezentările oficiale, însă nu produc rezultate reale. Această discrepanță sugerează o diferență semnificativă între sumele alocate pentru modernizare și efectele practice resimțite de personalul care operează în cadrul acestor instituții, generând concluzia că banii au fost cheltuiți, dar nu se vede pe ce.

Angajații au identificat contractele de consultanță ca fiind una dintre cele mai problematice surse de risipă a banilor publici, menționând în special consultanța cu valoare discutabilă. Pe lângă acestea, sunt criticate menținerea unor posturi fără o utilitate clară și implementarea unor platforme digitale slab concepute, care nu funcționează corespunzător.

Alte elemente menționate ca fiind inutile includ dotările nejustificate și proiectele de modernizare realizate exclusiv pentru imagine. În concluzie, majoritatea respondenților percep o tendință de modernizare „pe hârtie”, unde resursele sunt consumate fără a genera o creștere reală a eficienței administrative, transformând investițiile în simple instrumente de imagine pentru autorități.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Percepția bugetarilor privind corectitudinea concursurilor în administrația publică” (9 octombrie 2026).