Poziția României privind sistemul european de taxare a emisiilor

În urma reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a precizat poziția României referitoare la sistemul ETS2. Acesta a sugerat că România ar putea susține o nouă amânare a mecanismului de taxare a emisiilor de carbon chiar și după anul 2028, considerând că momentul aplicării ar trebui să fie cât mai îndepărtat. Șeful statului a subliniat că, în perioada actuală de criză energetică, prioritatea este menținerea unor prețuri cât mai mici pentru cetățeni și companii, deoarece costurile sunt deja ridicate din cauza factorilor internaționali.

Sistemul ETS2 presupune taxarea emisiilor pentru anumite categorii economice, inclusiv transportul rutier, clădirile și unele sectoare industriale mici. Mecanismul va obliga furnizorii să achiziționeze certificate pentru emisiile de CO2 generate, iar veniturile obținute prin acest proces ar urma să fie redirecționate către investiții în energie mai curată din perspectiva mediului. Totuși, există riscul ca furnizorii să transfere aceste costuri către consumatorii finali, ceea ce ar putea duce la creșteri semnificative de prețuri la carburanți (benzină și motorină) și la gazele naturale folosite pentru încălzirea locuințelor.

Negocieri și termene de implementare

Sistemul ETS2 urma inițial să fie aplicat din anul 2027. În urma negocierilor purtate în toamna anului trecut de către miniștrii Mediului din statele membre și a pozițiilor comune adoptate în negociere cu Comisia Europeană, implementarea a fost amânată pentru anul 2028. România s-a numărat printre statele care au solicitat această decalare, alături de alte țări precum Franța și Italia, invocând impactul economic pe care această măsură l-ar putea avea asupra populației și a companiilor.

Președintele a menționat că România face parte din categoria statelor care cer protejarea industriei și limitarea costurilor energiei, în opoziție cu statele care insistă pe obiective climatice stricte. Această divergență a revenit în prim-plan în cadrul discuțiilor despre competitivitatea economiei europene. Deși chestiunile de mediu sunt considerate importante, contextul economic actual impune o abordare mai flexibilă. Adoptarea acestui mecanism face parte din strategia Uniunii Europene de reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 42% până în 2030, față de nivelurile din 2005, similar cu un sistem care funcționează deja pentru marea industrie și marii producători de electricitate.

Soluții pentru prețurile la energie

În ceea ce privește reducerea facturilor la energie, Nicușor Dan a afirmat că sunt necesare atât investiții pe termen lung, cât și măsuri imediate. Acesta a solicitat ca anumite măsuri pe termen mediu și lung să fie incluse în bugetul european pentru perioada 2028-2034. În același timp, președintele a subliniat că responsabilitatea pentru măsurile urgente revine guvernelor naționale, solicitând în acest sens o mai mare flexibilitate din partea Uniunii Europene în ceea ce privește taxele și limitele de deficit.

Pentru a gestiona criza, șeful statului a menționat că prețurile sunt influențate și de presiunea atacurilor din Marea Neagră, element care adaugă complexitate gestionării situației la nivel național. Deși România a cerut amânarea sistemului, propunerea de amânare recentă nu a fost aprobată, liderii europeni solicitând în schimb Comisiei Europene să reevalueze măsurile.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Măsurile Uniunii Europene pentru decarbonizarea energiei” (4 octombrie 2026).