Propunere de reorganizare administrativ-teritorială în nouă județe

Grupul parlamentar PACE - Întâi România, constituit din senatori care au părăsit formațiunile S.O.S. și P.O.T., a anunțat o propunere de reorganizare administrativ-teritorială care ar presupune transformarea celor 41 de județe actuale și a municipiului București în nouă județe mari. Proiectul, conceput în 2018 de președintele partidului, senatorul Ninel Peia, este prezentat ca o replică la demersurile de reorganizare avansate de PSD, intervenind în contextul dezbaterilor despre comasare care au generat controverse, în special privind dispariția Maramureșului ca județ.

Obiectivele reformei propuse

Potrivit comunicatului transmis agenției Agerpres, noua structură ar trebui să fie echilibrată demografic și construită pe criterii geografice, economice și strategice. Senatorul Ninel Peia a susținut că reforma nu trebuie să fie un simplu exercițiu contabil de comasare a instituțiilor, desființare a acestora sau mutare de funcționari, ci un instrument de dezvoltare economică, solidaritate între comunități și consolidare a coeziunii naționale. Proiectul vizează, de asemenea, reducerea cheltuielilor administrative și o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor.

Unul dintre principiile fundamentale ale proiectului este ideea ca Munții Carpați să unească România, evitând situațiile în care versanții aceleiași zone aparțin unor administrații diferite. Senatorul a argumentat că nu se poate construi o strategie coerentă de dezvoltare durabilă atunci când realizarea investițiilor comune depinde de înțelegeri între președinți de consilii județene cu priorități, interese și apartenențe diferite.

Detalii despre noile unități

Propunerea prevede ca cele nouă județe să poarte numele de domnitori, regi sau sfinți, pentru a evita disputele privind identitatea regională, menționând explicit eliminarea certurilor între Maramureș, Cluj sau Oltenia. Senatorul Peia a declarat că această abordare este gândită pentru beneficiul generațiilor viitoare, nu pentru interese electorale imediate, afirmând chiar că el însuși ar fi din „județul Mihai Viteazu”.

Denumirile și reședințele propuse variază între documentele prezentate. În comunicatul de presă sunt menționate: Carol I (Timișoara), Decebal (Cluj-Napoca), Ștefan cel Mare (Piatra Neamț), Alexandru Ioan Cuza (Iași), Ferdinand I (Alba Iulia), Mihai Viteazul (Craiova), Mircea cel Bătrân (Pitești), Sfântul Apostol Andrei (Constanța) și Vlad Țepeș (București). Totuși, graficele publicate de partid indică alte reședințe pentru Ștefan cel Mare (Bacău), Ferdinand I (Sibiu) și Mircea cel Bătrân (Brașov).

Analiza materialelor de prezentare a proiectului a scos la iveală anumite discrepanțe. Potrivit B1 TV, există diferențe între comunicatul de presă și graficele publicate în ceea ce privește reședințele unor județe, iar trei dintre viitoarele capitale se schimbă între cele două documente. De asemenea, a fost semnalată absența unor unități actuale, precum Mureș și Satu Mare, din listele de componență ale noilor structuri.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Inițiativa parlamentară pentru reforma administrativ-teritorială” (16 octombrie 2026).