Sănătate·3 min de citit

Propuneri CNAS pentru extinderea bazei de contribuabili și finanțarea spitalelor

Casa Națională de Asigurări de Sănătate solicită introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru persoanele active neasigurate. Instituția propune, totodată, o reformă a sistemului de finanțare a spitalelor publice.

Ascultă articolul · voce M5
0:00 / –:–
↓
Propuneri CNAS pentru extinderea bazei de contribuabili și finanțarea spitalelor
Imagine: News.ro
Ascultă articolul · voce M5 · 4:15
0:00 / 4:15
↓

Puncte cheie

  • Aproximativ 2,9 milioane de români sunt înscriși la medicul de familie, dar nu plătesc contribuția la sănătate.
  • Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ar putea încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei pe an.
  • În 2025, CNAS a alocat 16,9 miliarde de lei pentru majorările salariale din spitalele publice.

Cronologia evenimentelor

  • 23 octombrie 2026 — Larisa Mezinu-Bălan a început să exercite atribuțiile de președinte interimar al CNAS.
  • 17 noiembrie 2026 — Președintele interimar al CNAS a prezentat propunerile de reformă la Profit.ro Health Forum.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune implementarea unor mecanisme prin care persoanele active, care nu au venituri declarate, să fie obligate să plătească contribuția de asigurări de sănătate. Președintele interimar al instituției, Larisa Mezinu-Bălan, a precizat că aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează în prezent ca neasigurate, reprezentând circa 15% din populația României. Majoritatea acestora, aproximativ 99%, au vârsta de până la 60 de ani și nu se încadrează în cele 23 de categorii scutite de la plată prin lege, precum copiii, bătrânii sau persoanele cu dizabilități, care sunt asigurate prin efectul legii.

Conducerea CNAS consideră că actuala situație generează o inechitate între contribuabilii care își plătesc obligațiile și persoanele active care nu declară venituri și nu optează pentru asigurarea voluntară. Larisa Mezinu-Bălan a subliniat că, în prezent, există un mecanism voluntar de plată pentru cei care nu realizează venituri sau le-ar realiza „la gri”, menționând că nu înțelege cum trăiesc acești oameni fără venituri. În acest context, oficialul a invocat Legea 95, care stipulează clar că asigurarea socială de sănătate este obligatorie pentru toți cei care au reședință în România, indiferent de cetățenie. Pentru a remedia situația, Larisa Mezinu-Bălan a menționat că va iniția discuții cu ANAF pentru a verifica veniturile acestor persoane. Potrivit Digi24, integrarea acestor neasigurați în sistem ar putea aduce un plus financiar de aproximativ 2,5 miliarde de lei pe an în bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Riscuri și anomalii în sistem

Oficialul CNAS a punctat existența unor riscuri legate de cetățenii români plecați din țară, care ar putea reveni periodic, în special vara, pentru a beneficia de servicii medicale de urgență, la care au dreptul legal. De asemenea, au fost menționate sesizări privind servicii medicale decontate de către CNAS, însă despre care pacienții respectivi susțin că nu au beneficiat de ele. În ceea ce privește stabilitatea financiară, președintele interimar a afirmat că sistemul este în prezent echilibrat, însă a avertizat asupra expirării contribuției aplicate pensiilor de peste 3.000 de lei în anul 2027.

Reforma finanțării spitalelor

Pe planul organizatoric, CNAS propune modificarea modului de finanțare a spitalelor publice prin eliminarea treptată a sumelor acordate separat pentru majorările salariale. Această reformă, care ar trebui să se desfășoare pe parcursul a 3-4 ani, presupune includerea cheltuielilor salariale direct în tarifele plătite pentru serviciile medicale. Obiectivul este de a obliga unitățile medicale să își adapteze activitatea în funcție de noul mecanism de finanțare, eliminând progresiv transferurile separate prin care CNAS finanțează majorările salariale.

Potrivit News.ro, în anul 2025, CNAS a alocat 16,9 miliarde de lei pentru majorările salariale din spitalele publice, sumă care crește indiferent de numărul de pacienți tratați. Larisa Mezinu-Bălan a subliniat că în unele spitale orășenești mici, transferurile pentru salarii reprezintă între 60% și 70% din venituri, cifra aceasta apropiindu-se în anumite cazuri de 80%. Soluția propusă implică recalcularea tarifelor pentru spitalizarea continuă (inclusiv în DRG și cazuri cronice), spitalizarea de zi și pentru cazurile cronice, astfel încât costul serviciilor medicale să includă cheltuielile salariale.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Propunere legislativă privind plata CASS pentru salariații cu venituri suplimentare” (11 noiembrie 2026).

Analiza subiectului în presă

Cum relatează fiecare sursă

News.roPune accent pe riscurile legate de diaspora, anomaliile decontărilor și detaliile financiare ale spitalelor mici.
DC NewsSubliniază urgența aplicării mecanismelor obligatorii de plată pentru persoanele active.
Digi24Se concentrează pe impactul financiar potențial și pe inechitatea dintre contribuabili.
Consens între surse91%
Prima relatare: (Digi24) · Cea mai recentă: (News.ro) · 4 relatări până la 15:45, 17 noiembrie 2026

Fapte confirmate

  • Aproximativ 2,9 milioane de persoane sunt neasigurate în sistemul de sănătate.
  • Larisa Mezinu-Bălan solicită transformarea asigurării voluntare în obligatorie pentru persoanele active fără venituri.
  • Persoanele neasigurate reprezintă aproximativ 15% din populația României.

Surse

News.ro, DC News, Digi24, News.ro

Am mai scris despre asta

CONTINUĂ SĂ CITEȘTI

Selecție din MondoNews