Provocările elaborării bugetului național pentru anul 2027

Elaborarea bugetului pentru anul 2027 este considerată o etapă critică pentru stabilitatea macroeconomică a României, fiind descrisă ca cel mai dificil proces de bugetare de la criza din 2009 încoace. Contextul este complicat de mai mulți factori concomitenți, printre care intrarea în noua perioadă cu un PIB real în scădere și încetinirea reformelor statului. Un element central de presiune este faptul că, începând cu anul viitor, fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență nu vor mai fi disponibile, ceea ce limitează capacitatea de finanțare a investițiilor publice, în condițiile în care acestea au nevoie de resurse mai mari decât își poate permite statul pentru a stimula economia.

Țara se află într-o tranziție dificilă de la un model economic rudimentar, bazat pe consumul pe datorie, către unul fundamentat pe competitivitate și creșterea productivității. În acest scenariu, inflația afectează atât puterea de cumpărare a cetățenilor, cât și competitivitatea companiilor, în timp ce economia în scădere nu mai poate suporta implementarea de noi taxe.

Presiuni fiscale și externe

Potrivit Curs de Guvernare, Comisia Europeană recomandă ca România să limiteze deficitul bugetar la aproximativ 5,3% din PIB în 2027 pentru a respecta angajamentele din procedura de deficit excesiv. Patrick D’Souza, oficial al Comisiei Europene, a menționat că prognoza de primăvară indica un deficit de 5,8% în absența unor măsuri suplimentare, fiind necesară o ajustare de aproximativ 0,5 puncte procentuale din PIB. Acesta a avertizat că spațiul pentru derapaje fiscale este limitat, solicitând măsuri realiste atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli.

În paralel, costurile de finanțare au crescut, iar dobânzile plătite reprezintă peste 3% din PIB, echivalentul a jumătate din deficitul bugetar din acest an. Această situație amplifică riscul unui downgrade din partea agențiilor de rating, ceea ce ar putea crește drastic costul finanțării și ar plasa economia într-o „furtună perfectă”.

Strategii de consolidare și investiții

În cadrul dezbaterilor economice, experții și reprezentanții politici propun abordări diferite pentru a evita austeritatea severă. Georgiana-Camelia Georgescu, membrul Consiliului Fiscal, a subliniat necesitatea unei selecții mai riguroase a proiectelor de investiții, evaluate în funcție de valoarea economică generată și capacitatea de implementare. Ea a avertizat că amânarea plăților reduce doar temporar deficitul cash, fără a corecta real dezechilibrul bugetar, și a insistat ca urgențele să nu anuleze prioritățile strategice.

Pe de altă parte, rectorul ASE, Nicolae Istudor, a pledat pentru o fiscalitate stabilă și predictibilă, sugerând că creșterea veniturilor bugetare ar trebui să provină din majorarea producției interne, competitivitatea producătorilor români, combaterea evaziunii fiscale și reducerea decalajului de colectare a TVA, nu din presiunea asupra mediului privat. Istudor a precizat că disciplina bugetară nu trebuie confundată cu austeritatea și că împrumuturile nu ar trebui folosite pentru plata salariilor și a pensiilor.

Mihai Fifor a declarat că bugetul pentru 2027 trebuie să fie un instrument de dezvoltare care să protejeze puterea de cumpărare prin eficientizarea statului și eliminarea risipei, transformând viziunea de la reduceri de cheltuieli ca scop în sine către una de relansare economică. Ministerul Finanțelor a solicitat deja ministerelor să identifice programele și măsurile care nu vor mai fi finanțate începând cu anul viitor, termenul limită pentru transmiterea propunerilor de cheltuieli fiind vineri.

În prezent, România riscă să încheie anul 2026 cu un deficit de 150 de miliarde de lei, depășind cu 20 de miliarde ținta oficială de 6,2% din PIB (aproximativ 130,3 miliarde de lei). Această discrepanță este strâns legată de riscul de neîncasare a ultimelor tranșe PNRR. Analistul Adrian Negrescu avertizează că, după majorările actuale de TVA, accize și taxe locale, anul 2027 se profilează ca o perioadă de austeritate severă cu riscuri majore asupra pensiilor, salariilor și veniturilor populației.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Provocările bugetare și evoluția deficitului în România” (27 septembrie 2026).