Raportul Curții de Conturi Europene privind cheltuielile UE

Curtea de Conturi Europeană (ECA), în calitate de auditor extern independent al UE, a publicat raportul anual privind veniturile și cheltuielile Uniunii Europene. Documentul constată că rata estimată a erorilor în cheltuieli a crescut la 3,8% în 2025, față de 3,6% în 2024. Această valoare depășește semnificativ pragul de 2% peste care auditorii europeni consideră că neregulile sunt semnificative. Deși conturile pentru anul 2025 oferă o imagine corectă și fidelă a finanțelor, iar operațiunile de venituri au fost lipsite de eroare, operațiunile de cheltuieli au primit un aviz nefavorabil pentru al șaptelea an consecutiv.

Potrivit datelor raportate, cele mai mari probleme au fost identificate la fondurile de coeziune, prin care UE finanțează proiecte de dezvoltare regională, investiții și locuri de muncă; aici, rata erorilor a urcat de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025. De asemenea, s-a înregistrat o deteriorare a situației în cazul fondurilor destinate agriculturii și mediului, unde procentul de erori a crescut de la 2,6% la 3,9%. Auditorii precizează că aceste erori nu reprezintă neapărat fraude sau bani furați, ci pot include finanțarea unor proiecte care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate, decontarea unor cheltuieli necorespunzătoare sau nerespectarea regulilor de achiziții publice. ECA avertizează că controalele deficitare pot submina încrederea cetățenilor în faptul că fondurile ajung la proiectele eligibile și produc rezultatele preconizate.

Riscuri bugetare și datorii

În total, Uniunea Europeană a efectuat în 2025 plăți de 216,4 miliarde de euro, dintre care 176,3 miliarde de euro au provenit din bugetul comunitar și 40,1 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Auditorii au semnalat că și fondurile din MRR, care au totalizat 45,4 miliarde de euro cheltuiți, au prezentat nereguli. În paralel, s-a avertizat că datoria tot mai mare a UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027. Această evoluție a împrumuturilor angajate de executivul de la Bruxelles ar putea exercita o presiune crescătă asupra opțiunilor de politică și a bugetelor viitoare.

Perspective și reacții oficiale

Curtea de Conturi Europeană îndeamnă factorii de decizie care negociază noul model bugetar pentru perioada 2028-2034 să evite repetarea deficiențelor și „punctelor slabe” identificate la MRR, schema de stimulare din perioada pandemiei de COVID-19, deoarece noul buget ar urma în mare măsură să reproducă acest model. Comisia Europeană a susținut că fondurile sale sunt protejate de mecanisme solide de verificare. În cadrul unei conferințe de presă, Lucian Romașcanu, membru al Curții de Conturi Europene, a declarat că identificarea erorilor nu indică un eșec al instituțiilor, ci oportunități de îmbunătățire a gestionării financiare, definind CCE ca un „generator de încredere”.

Romașcanu a subliniat beneficiile primite de România prin fondurile europene, estimând că țara a atras între 100 și 110 miliarde de euro, în timp ce a contribuit cu până la 40 de miliarde de euro. El a insistat ca mesajul către cetățeni să rămână unul de încredere în instituțiile europene, în timp ce auditorii continuă să raporteze separat cazurile suspecte de fraudă, menționând 17 astfel de cazuri în ultimul raport.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția deficitului de cont curent al României în UE” (3 octombrie 2026).