Situația recrutării muncitorilor străini din afara Uniunii Europene

Platforma WorkinRomania.gov.ro a redevenit funcțională, punând capăt unui blocaj de aproape două luni care a afectat procedurile de angajare a cetățenilor din afara Uniunii Europene. Reluarea activității permite companiilor să reia formalitățile pentru recrutarea de personal nou, în timp ce lucrătorii deja prezenți în România își pot reglementa situația, își pot prelungi dreptul de ședere sau pot iniția procesul pentru schimbarea angajatorului. De asemenea, funcționarea sistemului permite din nou accesarea informațiilor despre muncitorii care activează deja în România.

Impactul asupra economiei

Blocajul a afectat sute de firme din sectoarele construcțiilor, producției, serviciilor și HoReCa, potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă. Companiile nu mai au putut continua anumite procese de recrutare, iar o parte dintre lucrătorii străini au ajuns în situația în care le-au expirat documentele necesare pentru a munci legal. Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a subliniat că principala urgență actuală este rezolvarea situației persoanelor care riscă să depășească termenele legale fără ca această întârziere să le poată fi imputată.

În paralel, statul român a suferit pierderi financiare deoarece nu mai au putut fi încasate taxele aferente salariilor pentru contractele de muncă care nu au putut fi finalizate din cauza problemelor tehnice. Romulus Badea a precizat că, în zona economică, vorbim despre impozite neîncasate la bugetul de stat pentru salariile pentru care nu s-au mai încheiat contractele de muncă.

Modificări în recrutare

Romulus Badea a precizat că lista profesiilor deficitare se extinde de la 289 la aproape 400 de profesii. O modificare semnificativă constă în simplificarea procedurilor, termenul pentru adăugarea de noi profesii pe lista celor deficitare fiind redus la zece zile, un termen semnificativ mai scurt decât în trecut pe metodologia veche. De asemenea, nu mai este necesară o relevanță statistică a numărului de posturi; este suficient ca solicitantul să argumenteze necesitatea aducerii de forță de muncă străină și să demonstreze nevoia economică.

În România, suspendarea procedurilor pentru vizele de tip D/AM2 (destinate lucrătorilor permanenți, sezonieri și transfrontalieri) a survenit după ce Curtea de Apel București a decis, în septembrie 2026, suspendarea ordinului privind lista ocupațiilor deficitare. Anterior, OUG nr. 32/2026 introdusese două categorii de vize: D/AM1 pentru lucrători înalt calificați și D/AM2.

Această situație se suprapune peste o tendință globală de înăsprire a condițiilor de ședere. În SUA, selecția pentru vizele H-1B devine mai competitivă din 2026, prioritizând candidații cu salarii mai mari și calificări superioare. Canada planifică reducerea numărului de noi lucrători temporari și studenți străini la 385.000 în 2026, iar la 370.000 în 2027 și 2028, menținând însă ținta de 380.000 de rezidenți permanenți pe an, dintre care 64% vor fi selectați pe criterii economice. În paralel, Uniunea Europeană pregătește platforma EU Talent Pool pentru a conecta angajatorii cu lucrători din afara UE pentru ocupațiile deficitare, platforma urmând să fie operațională până la sfârșitul lui 2027.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Probleme de acces la serviciile Revolut în mai multe țări” (20 octombrie 2026).