Tendințe actuale privind dependențele în rândul adolescenților

Un studiu realizat de Institutul pentru Comportamente Adictive și Dependențe (ICAD) din Portugalia a evaluat obiceiurile elevilor cu vârste între 13 și 18 ani din învățământul public. Cercetarea ECATD-CAD 2024, preluată și de Euronews, relevă o scădere generală a consumului de alcool, tutun și droguri în comparație cu datele colectate în 2019. Deși indicatorii generali de consum și problemele conexe sunt optimiști și au înregistrat o evoluție favorabilă, experții avertizează că aceste statistici pot masca situația unui grup vulnerabil de tineri. Aceștia se confruntă cu multiple factori de risc simultan, iar media statistică nu reflectă întotdeauna dificultățile reale din mediile vulnerabile.

Riscurile comportamentale noi

Utilizarea problematică a rețelelor sociale a devenit principala preocupare în categoria comportamentelor adictive care nu implică substanțe precum alcoolul sau drogurile. O proporție semnificativă de adolescenți recunoaște că petrece prea mult timp pe aceste platforme. Studiul evidențiază diferențe de gen clare în ceea ce privește tipul de dependență: fetele prezintă mai frecvent indicatori de utilizare problematică a rețelelor sociale, în timp ce băieții sunt mai expuși riscurilor asociate jocurilor video și pariurilor pe bani (jocurile de noroc).

În plus, cercetătorii au identificat tendința unor tineri de a folosi alcoolul ca refugiu pentru gestionarea problemelor emoționale. Această practică subliniază necesitatea de a monitoriza grupurile marginalizate, unde cumulul de factori de risc poate anula tendința generală de scădere a consumului de substanțe, transformând aceste comportamente în motive majore de îngrijorare pentru specialiști.

Impactul digital și sănătatea mintală

Într-o direcție complementară, cercetătorii de la Born in Bradford din Marea Britanie desfășoară studiul IRL (In Real Life – În viața reală), considerat prima cercetare științifică majoră privind impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor. În etapa preliminară, 200 de elevi cu vârste între 12 și 15 ani au fost rugați să își limiteze timpul de utilizare a platformelor digitale. Ulterior, echipa de cercetare a recrutat 4.000 de elevi din școlile secundare din Bradford pentru a extinde analiza.

Un exemplu al participanților este Dawson, în vârstă de 12 ani, care petrece aproximativ două ore pe zi pe rețelele sociale. Acesta a declarat că așteaptă cu nerăbdare să petreacă mai puțin timp pe telefon, considerând că acest lucru va duce la relații mai strânse și îi va permite să se concentreze asupra lucrurilor importante. În același sens, tatăl său, Adam, speră ca studiul să faciliteze petrecerea unui timp mai generos alături de fiul său.

Rezultatele acestei cercetări vor influența modul în care guvernul va implementa interdicția de acces la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani. Această măsură a fost anunțată în luna mai și ar urma să fie introdusă până în primăvara anului 2027. Scopul principal este protejarea sănătății mintale a minorilor prin reducerea timpului petrecut în mediul virtual și încurajarea relațiilor interpersonale directe.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Impactul dispozitivelor digitale asupra dezvoltării copiilor și adolescenților” (11 octombrie 2026).