Utilizarea inteligenței artificiale în rândul adolescenților din România

Inteligența artificială a devenit un instrument frecvent utilizat de adolescenții din România pentru scopuri educaționale și creative. Conform studiului „The Future Report”, realizat de agenția Livity la inițiativa Google, aproximativ 90% dintre tinerii chestionați utilizează tehnologiile AI cel puțin o dată pe lună. Cercetarea a fost reprezentativă la nivel național, incluzând un eșantion de 1.000 de adolescenți cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, relevând astfel rapiditatea cu care aceste instrumente au intrat în rutina cotidiană a tinerilor.

Utilizarea în educație și creativitate

Datele indică faptul că 56% dintre respondenți apelează la AI zilnic sau aproape zilnic pentru proiecte creative, iar o proporție identică utilizează aceste instrumente cu aceeași frecvență în procesul de învățare. În ceea ce privește activitățile specifice, 49% dintre adolescenți folosesc inteligența artificială pentru realizarea temelor și sprijinul în activitatea școlară. De asemenea, 26% dintre tineri utilizează AI pentru scrierea de texte creative, în timp ce 23% se concentrează pe generarea de imagini.

Tehnologia este percepută de adolescenți ca un instrument de dezvoltare personală, 64% dintre aceștia afirmând că o folosesc pentru a-și stimula creativitatea. În plus, 29% dintre respondenți utilizează AI pentru a descoperi noi interese sau abilități. Instrumentele de inteligență artificială nu sunt văzute doar ca o metodă rapidă de obținere a informațiilor, ci ca un mediu de personalizare a educației: 44% dintre tineri consideră că experiența de învățare este personalizată, iar 42% susțin că AI îi ajută să învețe în propriul ritm.

Riscuri și context educațional

În paralel cu adoptarea tehnologiei, adolescenții își manifestă conștientizarea privind riscurile asociate utilizării excesive a instrumentelor digitale. Aceștia subliniază importanța menținerii gândirii independente, a efortului propriu și a gândirii critice pentru a proteja starea de bine. În afara AI, internetul rămâne esențial pentru divertisment (40%) și pentru menținerea legăturilor cu familia și prietenii (39%), având un rol important și în descoperirea unor noi interese.

Pe plan general, integrarea inteligenței artificiale în sistemul educațional ridică probleme pedagogice majore. Se pune accent pe necesitatea alfabetizării pedagogice a profesorilor, nu doar pe cea tehnică. Un profesor nu trebuie doar să știe să dea prompturi, ci să determine corect când este oportun să utilizeze AI, pentru ce obiectiv de învățare și ce procese cognitive nu trebuie delegate tehnologiei. UNESCO merge explicit în această direcție, trecând de la simpla utilizare a instrumentului către evaluarea efectelor sale pedagogice.

Există avertismente severe privind riscul de a transforma elevii în subiecți pentru experimente tehnologice fără criterii clare. Andreas Schleicher, directorul pentru Educație și Competențe al OECD și unul dintre arhitecții testului PISA, avertizează: „Nu mai transformați elevii în cobai pentru experimente tehnologice”. Se subliniază faptul că orice instrument introdus între copil și cunoaștere modifică procesul de învățare, motiv pentru care criteriul de selecție în EdTech nu poate fi noutatea instrumentului, ci efectul său asupra unei minți în formare.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Implementarea infrastructurii naționale de supercomputing pentru inteligență artificială” (28 septembrie 2026).