Uniunea Europeană selectează proiecte strategice pentru materiile prime critice

Comisia Europeană a anunțat selectarea a 46 de proiecte strategice dintre cele 102 depuse în cadrul celui de-al doilea apel pentru materii prime critice, apelul acesta fiind încheiat la începutul anului curent. Aceste proiecte, distribuite în 16 state membre, vor beneficia de proceduri de autorizare accelerate și de sprijin pentru identificarea surselor de finanțare. Obiectivul principal al Uniunii Europene este reducerea dependenței de furnizorii externi, în special pentru resursele necesare producției de baterii, echipamente militare și tehnologii moderne.

Obiectivele strategice ale UE

Potrivit G4Media, proiectele sunt concepute pentru a îndeplini țintele stabilite prin Actul privind materiile prime critice (CRMA). Până în 2030, UE urmărește ca propria capacitate să acopere cel puțin 10% din consumul anual pentru extracție, 40% pentru procesare și 25% pentru reciclare. Această strategie vizează sporirea competitivității, dezvoltarea unei reziliențe crescute și reducerea dependenței de un singur furnizor.

În total, cele 46 de proiecte acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice la nivel european, inclusiv litiul, nichelul, cobaltul, manganul și grafitul, materiale esențiale pentru fabricarea bateriilor utilizate în automobilele electrice și în sistemele de stocare a energiei. Distribuția proiectelor pe etapele de producție include opt inițiative pentru extracție, 11 pentru procesarea și 19 pentru reciclare. Mai mult, există opt proiecte cu caracter integrat: trei combină extracția cu procesarea, iar cinci combină procesarea cu reciclarea, susținând astfel abordarea UE bazată pe un lanț valoric integrat.

Costurile de finanțare pentru aceste proiecte sunt estimate la aproximativ 21 de miliarde de euro. Investițiile sunt orientate către sectoarele auto, de apărare, aerospațial, energia regenerabilă și producția de magneți permanenți, incluzând instalații pentru procesarea litiului, galiului și a pământurilor rare.

Implementarea în România

România se numără printre statele membre cu proiecte prioritare, alături de Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania și Suedia. România are în total cinci inițiative selectate. Conform Economedia, trei dintre acestea au fost selectate în 2025, iar două figurează pe lista aprobată în 2026. Proiectele românești vizează reciclarea bateriilor, extracția de grafit și magneziu, precum și procesarea magneziului metalic.

Printre proiectele menționate se află o capacitate de reciclare a bateriilor în Răcari, județul Dâmbovița, promovată de ECO LIFE STYLE SRL, pentru recuperarea litiului, cobaltului, nichelului, manganului și grafitului. De asemenea, Societatea Națională a Sării SA promovează proiectul SALROM Baia de Fier pentru extracția grafitului destinat bateriilor, proiect selectat în 2025. Verde Magnesium Industries SRL se ocupă de procesarea magneziului metalic, fiind unul dintre proiectele selectate în 2026, alături de Rovina, care a fost selectat în 2025.

Contextul acestor măsuri este marcat de tensiunile comerciale cu China. Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a avertizat că Uniunea Europeană se pregătește pentru posibile crize comerciale în lunile următoare, care ar putea declanșa crize în mai multe sectoare. În paralel, Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a purtat discuții la Beijing pentru reducerea excedentului comercial al Chinei față de blocul comunitar. Este esențial ca UE să își dezvolte resursele proprii și capacitățile de prelucrare pentru a evita vulnerabilitățile sectoriale.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Uniunea Europeană aprobă proiecte paneuropene de apărare” (28 septembrie 2026).