Utilizarea inteligenței artificiale de către tineri pentru informații sensibile

O cercetare realizată de specialiștii de la Universitatea Rutgers din Statele Unite a analizat comportamentul a 995 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani. Rezultatele studiului, publicate în revista științifică JMIR Formative Research, relevă faptul că 32,3% dintre participanți au utilizat instrumente de inteligență artificială, precum ChatGPT, Google Gemini sau Meta AI, pentru a căuta informații legate de consumul de droguri și alcool. Această cifră demonstrează că aproape unul din trei tineri americani a apelat la aceste tehnologii pentru a obține date despre consumul de substanțe.

Analiza datelor arată că majoritatea utilizatorilor au căutat detalii specifice, transformând chatbotii în surse de documentare pentru teme critice. Aproximativ 93% dintre cei care au apelat la aceste tehnologii au dorit să afle despre riscurile și consecințele consumului de substanțe. În același timp, circa jumătate dintre aceștia au solicitat informații despre substanțe anume, inclusiv date referitoare la dozajele acestora. Alți 35% dintre respondenți au folosit chatbotii pentru a pune întrebări despre tulburările asociate consumului, inclusiv despre dependență.

Frecvența și încrederea utilizatorilor

Pentru o parte a tinerilor, aceste instrumente digitale au devenit surse recurente de informare, integrându-se în rutinele lor de căutare a informațiilor. Aproape jumătate dintre utilizatorii care au căutat informații despre substanțe au declarat că fac acest lucru cel puțin o dată pe lună. Frecvența este mai ridicată pentru un grup restrâns, aproximativ 12% dintre aceștia apelând săptămânal la chatboți, în timp ce 4% utilizează aceste servicii zilnic sau aproape zilnic.

În ceea ce privește percepția asupra acurateței informațiilor, participanții au acordat răspunsurilor oferite de inteligența artificială despre droguri și alcool un scor mediu de încredere de 3,66 din 5. Această valoare este ușor superioară scorului de 3,51 acordat utilizării generale a acestor instrumente digitale. Această diferență sugerează o încredere relativ ridicată în capacitatea AI de a furniza date pe teme sensibile, comparativ cu modul în care sunt percepute aceste platforme în utilizările lor uzuale.

Riscurile consilierii digitale

Pe lângă aspectul informativ legat de substanțe, există o tendință a adolescenților de a folosi platformele de inteligență artificială pentru a discuta despre emoții, conflicte familiale sau dificultăți de integrare socială. În contextul în care AI-ul este deja folosit pentru redactarea mesajelor, rezolvarea problemelor școlare sau organizarea activităților personale, tinerii au început să utilizeze aceste instrumente și pentru întrebări personale și probleme psihologice. Deși răspunsurile generate pot părea empatice și bine argumentate, acestea nu pot înlocui sprijinul emoțional oferit de oameni sau intervenția unui specialist calificat.

Această evoluție reprezintă o provocare pentru părinți, care trebuie să identifice momentul în care utilizarea AI depășește simpla documentare și devine o formă de consiliere improvizată. Adolescența fiind o perioadă caracterizată de schimbări emoționale, sociale și identitare, nevoia de independență, dorința de a fi acceptat și dificultatea de a comunica cu adulții pot împinge tinerii să caute sprijin în medii digitale. Astfel, există riscul ca aceștia să omita consultarea profesioniștilor în domenii critice precum sănătatea psihică sau combaterea dependențelor.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Utilizarea inteligenței artificiale în procesul electoral din SUA” (6 octombrie 2026).