Controversatele modificari aduse la Codul Penal vizeaza si conflictul de interese, care a fost redefinit, astfel incat primarii, consilierii sau ministrii sa scape de raspunderea penala, scriu jurnalistii de la Gandul, in opinia carora aceasta este adevarata bomba din Codul Penal.
“Prin asta, s-a dat liber la furat din banii publici”. Zgomotul in jurul modificarii Codului Penal in sensul instituirii unei superimunitati pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria functionarilor publici a aruncat in plan secund o alta schimbare facuta de deputati pe sest si a carei miza este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecuta cu 266 de voturi pentru si 32 impotriva, deputatii au redefinit conflictul de interese, astfel incat alesii locali – primari, consilieri sau sefi de Consilii Judetene, dar si ministrii sa scape de raspundere penala atunci cand, folosindu-se de functia lor, iau o decizie in avantajul lor sau al familiilor, scrie Gandul.
La fel, functionarii publici pot sta linistiti, gratie uneia dintre modificarile votate marti, pe repede-inainte, de Camera Deputatilor. In Codul Penal in vigoare, conflictul de interese este definit (art. 253 indice 1) drept “fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv”. Tot la conflict de interese intra functionarul public si daca folosul material vizeaza “o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura”, scrie Romania libera.
Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.
Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea articolului 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.
Prin aceasta decizie, presedintele si parlamentarii ies si de sub incidenta articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept “fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura”.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen.
De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul luni seara, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.
Conform raportului, obtinut de Mediafax, printr-un amendament propus si adoptat de Comisia juridica, presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.
Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede ca “prin «functionar public» se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, “prin «functionar» se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat”.
Comisia juridica a introdus un nou alineat potrivit caruia: “Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat”.
Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma acestor modificari aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.
DNA a precizat ca presedintele, senatorii si deputatii, avocatii, notarii si executorii judecatoresti nu vor mai putea fi cercetati si sanctionati pentru infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate celor de coruptie, cum ar fi luarea de mita si abuzul in serviciu.
“Mentionam ca pe rolul instantelor de judecata se afla in curs de judecare sau in executarea pedepselor un numar de 28 de parlamentari, in cauze instrumentate de DNA”, a aratat institutia, intr-un comunicat de presa.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la randul sau, modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea.
Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca va retrimite Parlamentului legea prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici, el mentionand ca “nu putem confunda Presedintia si Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.
seful statului a mai spus ca modificarile la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor sunt “dramatice” si “darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie” precum DNA sau ANI.
