Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins, miercuri, sesizarile de neconstitutionalitate formulate de PNL si USR privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor si a Regulamentului activitatilor comune ale Camerei si Senatului.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis miercuri si citat de Agerpres, Plenul Curtii Constitutionale a luat in dezbatere sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr. 37/2007 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor, sesizare formulata de 82 deputati de la PNL si USR, si sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 38/2017 privind modificarea si completarea articolului 9 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, sesizare formulata de 91 deputati apartinand acelorasi doua partide.
“In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiate, sesizarile de neconstitutionalitate formulate si a constatat ca dispozitiile Hotararii Camerei Deputatilor nr.37/2017 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor, respectiv ale Hotararii Parlamentului Romaniei nr.38/2017 privind modificarea si completarea art.9 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului sunt constitutionale”, se precizeaza in comunicat.
Curtea a statuat ca plenitudinea functiei de control a Parlamentului (Decizia nr.48 din 17 mai 1994) trebuie exercitata cu respectarea competentelor strict determinate de Constitutie. Intrucat Parlamentul exercita suveranitatea nationala (art.2 alin.(1) din Constitutie), fiind ales de catre cetateni, si este organul reprezentativ suprem al poporului roman (art.61 alin.(1) din Constitutie), functia sa de ancheta se diferentiaza de ancheta penala.
“Activitatea unei comisii de ancheta nu are nicio legatura cu o ancheta judiciara, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridica diferita a celor doua categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista in ideea unei cooperari si colaborari loiale intre institutiile statului”, se mentioneaza in comunicat
Prin urmare, arata sursa citata, nu este nici necesara si nici de dorit incetarea anchetei parlamentare in conditiile demararii unei anchete judiciare, astfel incat, din aceasta perspectiva, nu se poate retine incalcarea articolului 1 alineatul 4 din Constitutie.
CCR a stabilit ca dispozitiile criticate in sesizare realizeaza o distinctie intre persoanele care fac parte din institutii care se afla sub control parlamentar si care trebuie sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta si persoanele care ocupa functii de conducere in autoritati ce nu se afla sub control parlamentar, precum presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul-general al Romaniei.
“Curtea a stabilit ca ancheta parlamentara nu are caracter jurisdictional si ca dispozitiile legale criticate realizeaza o evidenta distinctie, pe de o parte, intre persoanele care trebuie sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta in considerarea faptului ca activitatea institutiilor/ autoritatilor din care fac parte sunt sub control parlamentar si care sunt citate in acest sens si, pe de alta parte, persoanele care sunt invitate, si anume persoane care reprezinta, in virtutea functiei lor de conducere autoritati/ institutii ce nu se afla sub control parlamentar, care in considerarea principiului colaborarii loiale intre institutiile/ autoritatile statului au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei. In aceasta din urma categorie intra, cu titlu exemplificativ, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul-general al Romaniei, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Curtii Constitutionale. De asemenea, pot fi invitate si alte persoane, care, spre exemplu, pot sa nu aiba nicio legatura cu institutiile statului, caz in care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, in aceasta din urma categorie pot intra si judecatori, procurori, daca nu sunt chemati in legatura cu atributiunile, insarcinarile de serviciu sau activitatea lor profesionala, ci in calitate de simpli cetateni”, se mai arata in comunicat.
De asemenea, Curtea a retinut ca noile reglementari pun la dispozitia comisiei de ancheta anumite mijloace procedurale care sa contribuie la caracterul efectiv si eficient al anchetei parlamentare, printre care si posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. Prin urmare, chiar daca acestea se refera la unele fapte/infractiuni, nu constituie norme de incriminare.
“Avand in vedere cele de mai sus, Curtea a constatat ca nu sunt incalcate nici prevederile constitutionale ale art.111 alin.(1) privind informarea Parlamentului, art.124 alin.(3) privind infaptuirea justitiei si art.134 alin.(2) privind atributiile Consiliului Superior al Magistraturii”, precizeaza CCR.
Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Camerei Deputatilor.
Sursa foto: jurnalul
