De ce coronavirusul se transmite atât de rapid și ușor? Cercetătorii se pare că au ajuns la o concluzie. Potrivit unei echipe internaționale de oameni de știință, cele mai probabile puncte de acces ale COVID-19 în corpul uman sunt două tipuri de celule situate în cavitatea nazală.
Ambele celule prezintă un nivel extrem de ridicat al proteinelor de intrare fapt care ajută coronavirusul să pătrundă mai ușor în organismul uman. Totodată, analiza cercetătorilor indică faptul că și anumite celule din ochi dar și din alte organe conțin, la rândul lor, numeroase proteine cu pătrundere virală.
Reamintim că, potrivit unor studii de cercetare realizate anterior, s-a evidențiat faptul că eşantioanele prelevate cu ajutorul tampoanelor speciale din nasul pacienţilor cu COVID-19, simptomatici sau asimptomatici, prezentau concentraţii virale mai mari în comparaţie cu cele prelevate din gât.
„Am descoperit că proteina receptor ACE2 şi proteaza TMPRSS2 care pot activa intrarea SARS-CoV-2 sunt exprimate în celule din diferite organe, inclusiv celule de pe mucoasa interioară a nasului. Am dezvăluit apoi că celulele ce secretă mucus şi celulele ciliate din nas prezentau cele mai ridicate niveluri ale ambelor proteine virale de COVID-19 dintre toate celulele din căile respiratorii. Acest lucru face ca aceste celule să fie cea mai probabilă cale iniţială de infecţie pentru acest virus”, a declarat doctorul Waradon Sungnak, autor principal al studiului, de la Wellcome Sanger Institute.
La rândul său, medicul Martijn Nawijn de la Centrul Medical Universitar Groningen din Olanda este de părere că: „pentru prima dată când aceste celule din nas au fost asociate cu COVID-19. Deşi există numeroşi factori care contribuie la transmisibilitatea virusului, descoperirile noastre sunt în concordanţă cu ratele de infectare rapidă ale virusului, observate până în prezent. Localizarea acestor celule, pe suprafaţa internă a nasului, le face foarte accesibile virusului şi, de asemenea, poate contribui la transmiterea către alte persoane”.
Studiul a fot realizat, în colaborare, de Wellcome Sanger Institute, Centrul Medical Universitar Groningen, Universitatea Coasta de Azur şi Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) dar și cu aportul cercetătorilor din cadrul Atlasului Celular Uman (Human Cell Atlas) al Lung Biological Network.
Sursa foto: BBC
