Desi exista tendinta de a pune semnul egal intre notiunea de Faliment si cea de Insolventa, cei doi termeni presupun proceduri total diferite. In cele ce urmeaza vom afla de la avocatul Marius Coltuc ce inseamna notiunile de „Insolventa”, „Faliment” si „Reorganizare” si care sunt diferentele.
Semnificatia termenilor
1) Procedura “insolventei” este acea procedura legala care se deschide, la cererea debitorului sau a creditorilor, in cazul in care o societatea se afla in stare de insolventa. Conform legii, starea de insolventa reprezinta acea stare a patrimoniului unei societati care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.
2) Procedura “falimentului” reprezinta procedura de insolventa care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
3) Procedura de “reorganizare” judiciara este procedura de insolventa care se aplica debitorului in vederea achitarii datoriilor acestuia,conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
(a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
(b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
(c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.
Diferente
Procedura insolventei este o procedura “umbrela” care include si procedura de reorganizare si/sau pe cea de faliment. Prin urmare, relatia dintre celelalte doua sub-proceduri (faliment si reorganizare), pe de o parte, si procedura insolventei, pe de alta parte, este cea de la parte la intreg.
Astfel, in cazul in care o societatea este in stare de insolventa, cu privire la aceasta se deschide “procedura insolventei”.
Dupa momentul deschiderii acestei proceduri de insolventa urmeaza, de regula, o perioada de timp (denumita “perioada de observatie”) in care administratorul judiciar analizeaza situatia juridica si patrimoniala a societatii pentru a determina daca sunt perspective reale pentru salvarea
societatii, pe baza unui plan de reorganizare, sau, dupa caz, daca societatea trebuie lichidata, deoarece aceasta nu mai poate fi revitalizata.
Dupa finalizarea analizei de catre administratorul judiciar, creditorii societatii vor decide (a) daca se va incerca salvarea societatii, prin reorganizare judiciara, sau (b) daca se va trece la lichidarea societatii.
In cazul in care se aproba reorganizarea societatii, procedura insolventei va intra intr-o noua etapa, si anume, in faza de “reorganizare judiciara”. Desi cu privire la aceasta faza, legea foloseste expresia de “procedura de reorganizare”, putand crea impresia ca aceasta ar fi o procedura distinct de cea de “insolventa”, in fapt, asa cum a fost aratat mai sus, aceasta “procedura de reorganizare” reprezinta doar o etapa din cadrul “procedurii de insolventa”.
In cazul in care nu se aproba reorganizarea societatii sau, dupa caz, desi se aproba o astfel de reorganizare, aceasta esueaza, societatea va intra in faza de “faliment”. La fel ca si in cazul “reorganizarii”, legea foloseste denumirea de “procedura” de faliment, creand impresia ca aceasta este o procedura diferita de cea de insolventa. Cu toate acestea, “falimentul” reprezinta doar o faza, posibila, dar nu obligatorie, a “procedurii de insolventa”.
Prin urmare, in cazul in care o societate este in faliment, putem spune ca aceasta este in insolventa, insa reciproca nu este valabila; daca o societatea se afla in procedura de insolventa nu inseamna neaparat ca aceasta este si in faliment, dimpotriva, este posibil ca societatea respectiva sa se afle in faza de reorganizare si sa “scape” cu succes din procedura de insolventa.
Foto: Realitatea TV
