Decizia nu este definitiva si poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti.
Generalul in rezerva a fost trimis in judecata in 28 februarie 2014, de procurorii DNA, sub acuzatia de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, in forma participatiei improprii.
Potrivit anchetatorilor, in perioada 2000-2007, Mircea Chelaru “a determinat, cu intentie, functionari din cadrul Ministerului Apararii Nationale sa incheie, fara vinovatie, un contract de vanzare-cumparare a unui apartament, situat in municipiul Bucuresti, desi acesta nu detinea un contract de inchiriere valabil incheiat pentru acest imobil”.
Mai mult, sustine DNA, Chelaru dobandise in proprietate, anterior, un alt imobil construit din fondul locativ de stat, in temeiul Decretului – Lege nr. 61/1990, insa a ascuns asta ministrului Apararii Nationale si Comisiei de Audit din MApN, prejudiciul cauzat ministerului fiind de 92.839,08 lei.
“Conform Legii 564/2004, cadrele militare sau fostele cadre militare care detineau, la data aparitiei legii, locuinte de serviciu apartinand Ministerului Apararii Nationale, le puteau cumpara, in regim subventionat, insa cu anumite conditii, intre care, titularul contractului de inchiriere sa detina aceasta calitate de chirias in baza unui contract de inchiriere valabil incheiat, titularul cererii de cumparare sa nu detina sau sa nu fi detinut locuinte proprietate pe teritoriul Romaniei, titularul cererii sa nu mai fi cumparat din fondul de stat o alta locuinta, in regim subventionat“, explica sursa citata.
Procurorii anticoruptie aratau ca, la 28 octombrie 2000, Mircea Chelaru, pe atunci sef al Statului Major General, ar fi solicitat, prin raport, ministrului Apararii Nationale, aprobarea de a i se repartiza o locuinta de serviciu. In cerere, Chelaru ar fi omis sa precizeze ca detine in proprietate o alta locuinta impreuna cu sotia, in Garnizoana Bucuresti, dobandita din fondul locativ al MApN, dupa 1990.
“Aspectele omise din raport, referitoare la situatia sa locativa, constituiau impedimente absolute care ar fi fost de natura sa-l impiedice pe inculpat sa primeasca o locuinta de serviciu in garnizoana Bucuresti. Astfel, la data de 13.12.2000, in baza repartitiei, s-a incheiat intre MApN. si inculpatul Chelaru Mircea, un contract de inchiriere pentru perioada 13.12.2000 – 13.12.2002, desi acesta impreuna cu sotia sa detineau in coproprietate o locuinta situata in Bucuresti“, mai precizeaza DNA.
La 7 iunie 2001, generalul Mircea Chelaru a fost trecut in rezerva. Desi contractul de inchiriere expirase la 13.12.2002, iar tacita relocatiune nu opera in acest domeniu, ulterior, intre MApN si Chelaru ar fi fost incheiat retroactiv un alt contract de inchiriere, pentru perioada 14.12.2002 – 01.07.2003, avand ca obiect aceeasi locuinta de serviciu, mai arata anchetatorii.
“Acest contract ar fi fost prelungit succesiv, de patru ori, prin acte aditionale, desi inculpatul Mircea Chelaru nu indeplinea conditiile legale pentru prelungirea termenelor de inchiriere.
La data de 7.06.2007 a fost incheiat intre MApN si inculpat contractul de vanzare – cumparare a locuintei de serviciu, pe care acesta din urma ar fi vandut-o in cursul anului 2008, pentru suma de 300.000 euro“, se mai mentioneaza in rechizitoriu.
Aceasta cauza a fost disjunsa din dosarul in care au fost trimise in judecata, in septembrie 2013, 11 cadre militare, acuzate de abuz in serviciu in legatura cu achizitionarea, in conditii nelegale, a unor locuinte de serviciu la pret subventionat. In acest dosar – cunoscut sub numele de “Case pentru generali”-, in 23 martie, fostul ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu a fost condamnat de ICCJ, la un an de inchisoare cu suspendare, Francisc Radici a primit o pedeapsa de doi ani, doua luni si 20 de zile de inchisoare, iar Floarea Serban si Traian Pigui au fost achitati.
Halal Consiliu de Administratie la CFR Calatori?
Director in Ministerul Transporturilor si membru in CA la CFR Calatori, Claudiu Dumitrescu sub Control Judiciar pentru presupuse fapte de coruptie…
Mai trebuie subliniat ca Alexandrina Gatej a condus CA de la CFR Calatori inca de pe vremea lui Ovidiu Silaghi si ea in calitate de presedinte al bordului administrative a aprobat “performantele manageriale de execeptie”, cercetate acum de DNA, regizate de catre fostii directori Valentin Dorobantu si Vasile Secara.
In plus, Ioan Rus a mentinut-o in CA de la CFR Calatori pe Dana Galbeni Rachila, cea despre care Curtea de Conturi a Romaniei a precizat ca este vinovata pentru acordare de indemnizatii ilegale de peste 1.300.000 de euro la companiile de sub tutela Ministerului Transporturilor.
Tot Dana Galbeni Rachila este cea care in anii trecuti a avut afaceri impreuna cu “regina” achizitiilor de la CFR Calatori, Carmen Maria Popescu.
Practic, prin aceste numiri, ministrul Ioan Rus a continuat campania de promovarea a oamenilor garantati de Ovidiu Silaghi si Relu Fenechiu, finalizand practic opera de garare pe linie moarta a CFR Calatori.
Totodata, ministrul Ioan Rus precizeaza „că la începutul lunii martie, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a CFR Călători SA a aprobat numirea a trei noi membri în CA al companiei: Iosif Szentes, Ionela Adriana Atanasiu și Dan Iulius Plaveti” si ca „in aceeași hotărâre AGA au fost reconfirmați următorii membri ai CA: Alexandrina Corina Gătej – Președinte, Dana Rachila Galben și Alexandru Petrescu.
Numirea lui Iosif Szentes este practic bomboana de pe coliva falimentarii companiei de stat CFR Calatori, intrucat acesta este cunoscut in randul ceferistilor ca un sustinator infocat al operatorilor de transport feroviar de calatori.
In acea perioada, Dorobantu si Szentes au „tesut” mersul trenurilor de asa natura incat sa devalizeze compania de stat, dar sa prospere operatorii privati de transport feroviar de calatori. Ulterior, in 2013, Dorobantu si Szentes au repetat reteta aplicata in 2012 care a pagubit la greu CFR Calatori.
Acum insa, procurorii DNA ancheteaza o speta în care prejudiciul s-ar ridica la peste 5 milioane euro, care de fapt se presupune a fi de 160 milioane de euro.
Mai trebuie precizat ca Iosif Szentes detine un PFA pe are nu l-a mentiionat in declaratia de avere, iar la alegerile parlamentare din 2009, a candidat, fara succes, pe lista UDMR pentru un loc de deputat in judetul Vrancea”