JUDECATOR CSM, despre scrisoarea lui TARICEANU: Presedintele tarii NU are INSTRUMENTELE de a INTERVENI in cariera MAGISTRATILOR

Judecatorul CRISTI DANILET, membru al CSM, raspunde scrisorii senatorilor prin care acestia ii cer lui KLAUS IOHANNIS sa le inlature pe LAURA KOVESI si pe LIVIA STANCIU de la sefia DNA si a Inaltei Curti.

Argumente din scrisoarea deschisa a judecatorului Danilet:

– Scrisoarea senatorilor poate fi interpretata ca o imixtiune in cariera celor doi magistrati.
– Presedintele nu are instrumentele de a interveni in cariera magistratilor cu functii de conducere. Legea prevede expres motivele de revocare a unui magistrat. Presedintele ICCJ si seful DNA nu pot fi demisi la cererea senatorilor sau la initiativa presedintelui Romaniei
– Senatorii semnatari afirma ca procedura s-a declansat in urma unui denunt calomnios din partea presedintelui ICCJ. “Eu as recomanda mai multa rezerva in stabilirea de catre senatori a unor incadrari juridice si vinovatii”
– Camerele Parlamentului nu ar trebui transformate in institutii de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunitatii pentru anumite persoane
– Orice forma de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar si orice atac personal la adresa unor magistrati sunt contrare principiului independentei justitiei.

CITESTE SI: CALIN POPESCU TARICEANU: LIVIA STANCIU nu mai are cum sa conduca ICCJ

Reamintim ca presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, i-a cerut marti printr-o scrisoare deschisa presedintelui Iohannis sa le inlature “prin demitere ori demisie” pe sefa DNA, Laura Kovesi, si sefa Inaltei Curti, Livia Stanciu. Tariceanu o acuza pe sefa DNA ca a arestat-o preventiv pe nedrept pe Mariana Rarinca in urma unui “denunt calomnios” al Liviei Stanciu, pentru ca ulterior sa fie declarata nevinovata de instantele de judecata.
Tariceanu a semnat scrisoarea alaturi de alti parlamentari din partidul sau, printre care Daniel Barbu si Ioan Ghise.

DNA a cerut Senatului pana astazi, miercuri, 27 mai, toate documentele legate de cazul Dan Sova, aparat din rasputeri de insusi Calin Popescu Tariceanu.

Cititi mai jos scrisoarea judecatorului Danilet postata pe blogul sau:

Scrisoare deschisa catre senatorii care cer Presedintelui Romaniei demiterea a doi inalti magistrati

 Stimati domni senatori,

intrucat ati dat publicitatii o scrisoare destinata presedintelui Romaniei in legatura cu un aspect judiciar si pentru a participa in mod efectiv la dezbaterea publica pe care nu ma indoiesc ca v-ati dorit-o procedand astfel, inteleg sa imi exprim punctul de vedere in virtutea indatoririi mele deontologice de a sustine si promova statul de drept si a angajamentului meu de a adopta o pozitie publica ferma atunci cand se pune in discutie orice subiect major de interes public privind justitia si mai ales reputatia magistratilor.

tin sa subliniez de la bun inceput ca nu incerc nici pe departe sa acopar o eventualitate disfunctionalitate a sistemului judiciar, ci consider ca demersul meu se impune pentru a lamuri exact opinia publica, dar si pe dvs, asupra anumitor aspecte invocate.

Romania este stat democratic, unde functioneaza principiul separatiei puterilor in stat. Acesta presupune ca justitia trebuie sa fie independenta. si asta nu ca un privilegiu, ci ca o garantie pentru cetateanul obisnuit ca solutia unui proces nu poate fi influentata prin interventia vreunui politician sau alt gen de imixtiuni. Dvs cunoasteti acest principiu si, odata cu investirea dvs. in demnitatea de senatori ai Romaniei, ati jurat sa il aparati. Ca si mine, de altfel, la investirea in functia de judecator. Constatand insa ca prin cele continute in scrisoarea deschisa prin care dvs. cereti presedintelui Romaniei sa procedeze la `demiterea sau demisia` a presedintelui ICCJ si a procurorului-sef al DNA demersul dvs ar putea fi interpretat ca o imixtiune in cariera celor doi inalti magistrati, cu tot respectul cuvenit va reamintesc cateva dintre reglementarile care privesc atat procedurile judiciare, cat si cele care privesc cariera magistratilor.

1. Dvs faceti referire la o cauza solutionata recent de o instanta din tara prin care o persoana a fost achitata definitiv dupa ce in cursul procesului fusese arestata preventiv si:

– Afirmati ca probele cu privire la existenta faptei nu au existat niciodata. Or, eu constat din datele publice existente pe portalul instantelor AICI ca motivul achitarii nu este nicidecum inexistenta faptei, ci fie ca fapta nu este prevazuta de legea penala, fie ca nu a fost comisa cu vinovatia prevazuta de lege. Dar pentru aceasta trebuie sa asteptam cu totii motivarea hotararii, care inca nu a fost redactata;

– Afimati ca procedura s-a declansat in urma unui denunt calomnios din partea presedintelui ICCJ. Eu as recomanda mai multa rezerva in stabilirea de catre senatori a unor incadrari juridice si vinovatii; daca banuiti ca un cetatean al tarii a comis o infractiune, ar trebui sa sesizati Parchetul, nu pe Presedintele tarii. Apoi, este de remarcat inca o data ca aceasta persoana care a formulat sesizarea pentru o fapta de santaj a actionat considerandu-se victima a unei infractiuni, nu ca magistrat; dar daca considerati ca el s-a folosit in vreun fel functia sa pentru a obtine vreun folos, ar trebui sa sesizati Inspectia Judiciara, nu pe Presedintele tarii.

– Afirmati ca persoana implicata a fost arestata pe nedrept de catre DNA si in absenta oricaror garantii constitutionale. Nu este asa: in Romania cel care aresteaza este judecatorul, incepand cu anul 2003; apoi, arestarea in aceasta cauza a fost verificata si contestata in fata mai multor judecatori, in cadrul procedurilor judiciare recunoscute de lege drept garantii pentru inculpat, si inculpata a avut avocat, asa cum rezulta de pe acelasi portal al instantelor (AICI,AICI, AICI, AICI). Nu stiu acum daca in solutionarea acestei cauze cineva a comis vreo incalcare de lege, respectiv daca si cui se poate imputa faptul ca inculpata a stat in arest si ulterior a fost achitata. Dar opinia publica trebuie sa cunoasca ca motivele de arestare sunt diferite de motivele de condamnare si ca este gresit sa se creada ca cineva arestat va fi si condamnat in mod automat, caci in felul acesta ar disparea rolul procesului. Dupa cum trebuie sa se stie ca este posibila condamnarea la inchisoare a unei persoane cercetata in libertate, sau achitarea unei persoane arestate, ceea ce nu implica automat culpa magistratului. Trebuie sa se mai stie ca orice persoana arestata nelegal are la indemana proceduri pentru compensarea baneasca a perioadei de arestare nelegala, in anumite conditii. in orice caz, daca in cauza de fata s-a comis vreo incalcare a legii si daca exista procedura de tragere la raspundere a celor culpabili, voi sustine un astfel de demers;

CITESTE SI: ALINA GORGHIU: Demersul lui CALIN POPESCU TARICEANU in cazul MARIANEI RARINCA este unul POLITICIANIST

2. Dvs cereti Presedintelui tarii sa foloseasca `instrumente constitutionale si legale`, precum si `autoritatea morala inerenta institutiei Presedintelui`, pentru a le inlatura prin demitere sau demisie pe cele doua doamne magistratat care ocupa una functia de sef al DNA, celalalta functia de presedinte al ICCJ. Domnilor senatori:

– Pe de o parte cele doua doamne nu au vreo culpa in cele petrecute in cauza pentru ca: seful DNA nu a instrumentat dosarul inculpatei, iar presedintele ICCJ a actionat ca victima, nu ca magistrat. Pe de alta parte, demisia este un act unilateral si ea nu poate fi impusa de cineva, iar demiterea unui magistrat, ca institutie juridica, nu exista in dreptul nostru;

– Legea prevede expres motivele de revocare a unui magistrat din functia de conducere (daca despre asta e vorba cand vorbiti de `demitere`). Potrivit art. 53 alin. 6 si art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, revocarea din functia de conducere se face pentru trei motive: a) in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere; b) in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale; c) in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare. Dupa cum se vede, cazul indicat de dvs nu e prevazut in lege. Or, Presedintele tarii nu are instrumentele de a interveni in cariera magistratilor cu functii de conducere de la nivelul de varf al sistemului, tocmai pentru a se proteja independenta acestuia chiar fata de cel care face numirea. Astfel, din continutul acelorasi articole mentionate mai sus, rezulta in mod clar ca presedintele ICCJ si seful DNA nu pot fi demisi la cererea senatorilor sau la initiativa presedintelui Romaniei; mai mult, pentru revocarea sefului DNA este necesar si avizul CSM.

– Tot legea nr. 303/2004, in art. 65, prevede expres motivele de eliberare din functie a unei persoane din functia de magistrat (daca despre asta e vorba cand cereti Presedintelui sa se foloseasca de pozitia lui in cadrul CSM pentru a declansa o ancheta disciplinara pe numele celor doua doamne). in legatura cu acest aspect precizez ca Presedintele tarii nu ocupa vreo pozitie in cadrul CSM ci, potrivit art. 25 din Legea nr. 317/2004 cu privire la Consiliul Superior al Magistaturii, el prezideaza, fara drept de vot, lucrarile Plenului CSM la care participa. Dar el are dreptul, la fel ca si dvs de altfel, sa sesizeze Inspectia Judiciara in cazul comiterii de catre un magistrat a vreunei abateri disciplinare dintre cele expres prevazute in art. 99 din Legea nr. 303/2004.

3. Domnilor senatori, impartasesc viziunea dvs cu privire la statul de drept, exprimata in scrisoarea deschisa. Ma bucur ca in felul acesta va departati de pozitiile din anii trecuti cand unii dintre dvs cereati infiintarea de comisii speciale pentru anchetarea procurorilor sau chiar din acest an cand unii dintre dvs sustineati infiintarea de comisii speciale pentru activitatea DNA si ICCJ. Cred ca este evident pentru toata lumea ca astfel de initaitive sunt total contrare principiului `suprematiei legii` si `separatiei puterilor in stat`.

M-as bucura sa militati pentru acest principiu si pentru a preveni ca autoritatile locale sa adopte reglementari nelegale (cum ar fi cele privind ridicarea de catre firme private a autoturismelor parcate nelegal), sau ca Guvernul sa adopte ordonante neconstitutionale (suntem tara in situatie de urgenta la fiecare trei zile), sau ca Parlamentul sa adopte legi contrare reglementarilor UE (cum ar fi cea privind taxa de prima inmatriculare devenita taxa pe poluare si transformata in timbru de mediu). Dar mai ales m-as bucura sa sustineti, la fel de vehement ca acum, acest principiu in fata colegilor dvs atunci cand justitia instrumenteaza cauze penale cu parlamentari si ministri, care trebuie sa isi faca aparari pe fond in fata organelor judiciare si nu in Parlament. Nu ma indoiesc ca in virtutea principiului pe care tocmai il clamati nu veti mai adera la ideea transformarii camerelor Parlamentului in institutii de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunitatii pentru anumite persoane, creand daca nu certitudinea, cel putin aparenta ca anumite persoane se situeaza deasupra legii in virtutea detinerii unor functii in stat. Aceasta si pentru ca `rule of law` inseamna guvernarea prin lege, nu prin oameni; or, legea trebuie sa se aplice in mod egal pentru toti.

CITESTE SI: CATALIN PREDOIU: CALIN POPESCU TARICEANU trebuie sa-si dea IMEDIAT DEMISIA

4. in final, permiteti-mi ca tot in virtutea acestui principiu, afirmat din ce in ce mai des in spatiul public in Romania, sa va reamintesc ca in trei rapoarte ale Comisiei Europene din anii precedenti s-a considerat inadecvata si contrara principiului independentei justitiei orice forma de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar si orice atac personal la adresa unor magistrati. De aceea, consider ca ar fi mai potrivit ca demersurile dvs sa se limiteze doar la aspecte institutionale. Aceasta cu atat mai mult cu cat Justitia, Parlamentul, Guvernul, Presedintele statului isi datoreaza o cooperare loiala, dupa cum ne-asfatuit Comisia de la Venetia

Va asigur de intreaga mea participare la solutionarea deficientelor de sistem pe care le veti sesiza in mod legal institutiei din care fac parte.

Cu stima,

Judecator Cristi Danilet,

membru CSM

Sursa foto www.agerpres.ro