Opiniile PPE privind societatea si economia se bazeaza pe valorile crestine si pe convingerea ferma ca oamenii sunt liberi si ca trebuie sa constituie o prioritate in economia sociala de piata. Valorile fundamentale ale PPE sunt responsabilitatea, respectul, solidaritatea si justitia, prevazute de parintii fondatori ai Comunitatilor Europene, Robert Schuman si Alcide de Gasperi, Jean Monnet si Konrad Adenauer, care faceau parte din familia politica a PPE.
Pozitia grupului PPE din Parlamentul European cu privire la modelul social european este aceea ca reprezinta baza economiei sociale de piata. PPE doreste sa protejeze si sa imbunatateasca bunastarea sociala si competitivitatea, care necesita o adaptare constanta la o lume in continua schimbare. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE) stabileste cadrul in care competitivitatea contribuie la justitia sociala si in care justitia sociala stimuleaza competitivitatea. Astfel cum prevede articolul 9 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), PPE considera ca, in definirea si punerea in aplicare a politicilor si actiunilor sale, Uniunea Europeana trebuie sa tina intotdeauna seama de cerintele sociale.
Obiectivul principal al politicii sociale este de a le oferi cetatenilor instrumente prin care acestia pot deveni si ramane independenti. Politica sociala ar trebui sa fie considerata o investitie care va aduce beneficii pe termen lung, si anume cetateni autonomi si independenti, si prin care se vor evita costuri legate de dependenta pe termen lung de ajutorul de stat.
PPE considera ca extremismul si populismul trebuie eliminate din cadrul UE si din regiunile aflate in criza, pentru a le oferi persoanelor perspective reale in tarile lor de origine. Piata unica reprezinta una dintre principalele temelii ale Uniunii, iar buna functionare a acesteia constituie baza pentru redresarea economica in Europa. In acest context, mobilitatea fortei de munca este deosebit de importanta ca sursa de competitivitate europeana.
La fel ca in alte domenii (de la legislatia din domeniul mediului pana la piata unica si Pactul de stabilitate si de crestere), PPE insista asupra aplicarii si respectarii depline si coerente a normelor UE si nationale, inclusiv a acordurilor colective, de catre toate partile interesate relevante. Respectarea legilor este o conditie prealabila pentru o piata unica echitabila si care functioneaza bine.
PPE este convins ca economia sociala de piata pe care o sustine este strans legata de un dialog social eficient. In acest sens, PPE sprijina angajamentul Comisiei Europene si al presedintelui acesteia de a relansa dialogul social european. PPE subliniaza, de asemenea, ca dialogul social, in conformitate cu articolele 9 si 152 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, trebuie luat in considerare in definirea si punerea in aplicare a politicilor la nivelul UE. Capacitatea partenerilor sociali de a participa la un dialog social veritabil este esentiala pentru a crea un echilibru intre competitivitate si echitate, contribuind astfel la conturarea politicilor sociale moderne si echilibrate ale UE, care sa reflecte nevoile angajatilor si ale angajatorilor. Pentru a consolida democratia participativa, Grupul PPE incurajeaza dialogul social prin utilizarea de mijloace online.
CITESTE SI: MIGRATIA TREBUIE ABORDATA DINTR-O PERSPECTIVA GLOBALA PRIN INTERMEDIUL UNEI STRATEGII EXHAUSTIVE
Pozitia grupului PPE din Parlamentul European cu privire la STIMULAREA OCUPARII FORTEI DE MUNCA:
Ocuparea fortei de munca, o forta de munca calificata si spiritul antreprenorial sunt o prioritate pe agenda PPE. Solicitam statelor membre sa valorifice la maximum politicile nationale si europene si cadrele financiare disponibile pentru a dezvolta economii si piete ale fortei de munca functionale si pentru a promova investitii in oameni si in crearea de locuri de munca.
1.1 Fonduri UE
Cu bugetul sau de 86 de miliarde de euro, Fondul social european si Initiativa privind ocuparea fortei de munca in randul tinerilor reprezinta instrumentele principale ale Uniunii Europene pentru integrarea si reintegrarea lucratorilor pe piata fortei de munca. Solicitam adoptarea unor masuri specifice si simplificate pentru a spori capacitatea statelor membre de a utiliza mai bine fondurile disponibile prin Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regionala, fondurile europene de coeziune, Fondul european de ajustare la globalizare si Initiativa privind ocuparea fortei de munca in randul tinerilor, care sunt instrumente esentiale pentru a creste capacitatea de insertie profesionala a cetatenilor europeni.
1.2 Educatie, concordanta competentelor si formare
Acordam prioritate investitiilor pentru a stimula educatia, inclusiv educatia duala, invatarea de limbi straine (inclusiv limbile tarilor invecinate), formarea, uceniciile, competentele, capacitatea de insertie profesionala si spiritul antreprenorial in Europa, prin programe si platforme, precum Erasmus+ si EURES, care le ofera la milioane de cetateni europeni oportunitati de a dobandi o experienta utila. De asemenea, sustinem crearea unui sistem european de formare duala pe baza bunelor practici din acest domeniu in statele membre; Acest lucru ar spori mobilitatea, inclusiv cea transfrontaliera, a fortei de munca a UE, care s-a dovedit a contribui la cresterea economica prin satisfacerea cererii de forta de munca din statele membre.
Consideram ca este nevoie de o mai buna coordonare intre programele de invatamant si formare si cerintele de pe pietele fortei de munca, care se afla in continua schimbare. Solicitam Comisiei Europene si statelor membre sa incurajeze formarea si educatia in domeniile STIM si TIC pentru a echipa forta de munca actuala si viitoare cu competente digitale relevante. Programele de educatie duala si combinarea educatiei cu oportunitati de stagiu trebuie, de asemenea, sa fie incurajate. Sprijinim programele care le ofera tinerilor someri, precum si generatiei persoanelor active cu varsta de peste 50 de ani, competente digitale, cum ar fi cursurile online deschise. Metodele educationale actuale trebuie sa fie completate de cursuri practice, cum ar fi cursuri de programare predate in scoli, precum si cursuri tehnologice de baza necesare in scoli si universitati. Consideram ca trebuie sa dezvoltam, sa retinem si sa atragem o forta de munca productiva, talentata si inalt calificata in tarile europene si sa cream conditii favorabile pentru a preveni „exodul creierelor”.
In plus, ar trebui luate masuri pentru a permite o mai buna recunoastere a calificarilor si a diplomelor in intreaga Europa, inclusiv a diplomelor si a certificatelor acordate online, precum cele furnizate de MOOC, si validarea invatarii non-formale, pentru a le oferi specialistilor posibilitatea de a contribui cu propriile cunostinte si competente in intreaga Europa. De asemenea, incurajam Comisia sa coordoneze instrumentul de clasificare europeana a aptitudinilor, competentelor, calificarilor si ocupatiilor (ESCO) cu celelalte instrumente de clasificare europeana, precum CEC, Europass, SECEFP si EURES, care sunt utilizate in educatie, formare profesionala si invatare anterioara.
1.3 Piete ale fortei de munca favorabile incluziunii
Solicitam luarea unor masuri suplimentare pentru a integra generatia cu varsta de peste 50 de ani pe piata muncii, in mediul de afaceri, educatie sau formare, cu scopul de a preveni somajul pe termen lung si riscul de excluziune sociala pentru aceasta categorie de lucratori si familiile acestora. De asemenea, intentionam sa luptam impotriva discriminarii bazate pe varsta de pe piata fortei de munca si sa promovam medii favorabile persoanelor in varsta.
Sustinem masurile menite sa rezolve problema somajului de lunga durata, care este cauza principala a excluziunii sociale. In acest context, sprijinim noua recomandare a Consiliului privind somajul de lunga durata. Solicitam o initiativa de integrare, astfel incat toate persoanele aflate in cautarea unui loc de munca care nu au fost angajate in ultimele 12 luni sa beneficieze de o evaluare individuala si de un acord de integrare in munca care sa permita reintegrarea pe piata fortei de munca inainte de a ajunge la 18 luni de somaj.
Integrarea efectiva a refugiatilor si migrantilor legali este o sarcina esentiala pentru functionarea Europei sociale moderne. Intentionam sa utilizam formarea educationala si profesionala, precum si stagiile de formare profesionala pentru a identifica potentialul persoanelor si a consolida integrarea acestora, ca parte a unui proces bidirectional.
Pe marginea acestui subiect, europarlamentarul PNL / PPE RAMONA MANESCU a declarat urmatoarele: „Migratia nu este un fenomen nou pe teritoriul european. Iar cheia a fost mereu integrarea, asimilarea si coexistenta pasnica. Dar, de fiecare data, procesul de integrare a necesitat timp, iar el este inca in derulare pentru valurile de migratie ajunse in Europa in anii ’70, ’80 si ’90, departe de a fi ajuns la succesul sperat. Nereusitele acestui proces se vad astazi in comunitatile care s-au auto-izolat, creand faimoasele ”no-go zones”, coplesite de probleme economice, infractionalitate si alienare. Fenomenul nu este singular, periferiile multor orase din tari precum Franta, Marea Britanie sau Belgia, suferind de acest flagel.
In paralel, tarile Uniunii Europene au fost martorele unui alt fenomen, cel al recrudescentei extremismului si xenofobiei, de multe ori in aceleasi comunitati dominate de probleme economice. Amploarea acestui fenomen nu este de loc de neglijat, el inregistrand procente semnificative in mult mai multe tari europene.
O solutie durabila la aceste probleme o regasim in combinatia dintre programele educationale si cele de insertie pe piata muncii, ce trebuie sa se adreseze atat beneficiarilor cat si potentialilor angajatori. Masurile pozitive pot fi combinate cu elemente coercitive, cum sunt, de exemplu, cele care obliga la parcurgerea programelor de invatare a limbii tarii gazda.
Atunci cand un individ simte ca are, in mod real, alternative pozitive la o viata traita in izolare si saracie se produce un fenomen natural de reorientare a prioritatilor. Nu este eliminat complet riscul aparitiei unor indivizi dezaxati, rupti de societate si dispusi la acte de terorism, dar comunitatile alienate inceteaza a mai fi furnizoare de extremism si radicalism printr-o participare activa la viata societatii” , este de parere RAMONA MANESCU, europarlamentar PNL / PPE.
1.4 Locuri de munca in sectorul digital
Economia si piata fortei de munca se schimba ca urmare a digitalizarii si a aplicarii mai extinse a tehnologiilor si serviciilor inovatoare, adaptate, mai productive si mai eficiente. Identificam numeroase posibilitati pentru lucratori pe piata digitala si facem apel la toate partile interesate relevante pentru a promova crearea de noi locuri de munca in sectorul digital din Europa. Marea coalitie pentru locuri de munca in sectorul digital, creata impreuna cu sectorul privat, este incurajatoare. De asemenea, incurajam punerea in aplicare a strategiilor care urmaresc reducerea decalajului digital si promovarea accesului egal la noile tehnologii ale informatiei si comunicarii, in special pentru persoanele expuse riscului de saracie si de excluziune sociala.
1.5 Spiritul antreprenorial
Trebuie sa dezvoltam o cultura mai puternica a antreprenoriatului, inclusiv in sectorul de productie, in intreprinderile familiale, IMM-uri si microintreprinderi, incurajand spiritul antreprenorial, precum si cunostintele, competentele si atitudinile aferente. Prin urmare, sustinem initiative precum „planul Juncker”, microfinantarea si alte mecanisme ale UE, precum si acordarea de sprijin profesionistilor independenti. Consideram ca societatile si intreprinderile, indiferent de marimea lor, sunt vectorii principali ai cresterii si ai locurilor de munca si ar trebui, prin urmare, sa beneficieze de un mediu accesibil si competitiv, de acces la finantare, permitandu-le sa genereze si sa creeze cu usurinta locuri de munca. Sprijinim transferarea sarcinii fiscale dinspre forta de munca catre un sistem cuprinzator de impozitare la niveluri diferentiate. Ar trebui acordata mai multa atentie trecerii de la impozitele directe la impozitele indirecte. Sustinem ferm dezvoltarea unor modele fiscale si a unor proceduri simplificate de conformitate fiscala care sa favorizeze IMM-urile, antreprenorii, microintreprinderile si intreprinderile nou-infiintate.
Sursa foto: BBC