Tiberiu Nitu, procurorul general al Romaniei, i-a solicitat, prin intermediul unei scrisori, presedintelui Traian Basescu sa nu promulge noul Cod Penal din cauza modificarilor suferite, informeaza postul Realitatea Tv.
In cadrul scrisorii pe care i-a trimis-o presedintelui Romaniei, procurorul general Tiberiu Nitu explica, punct cu punct, cu argumente juridice, ce reprezinta si care ar fi consecintele fiecarei modificari in parte din noul Cod Penal.
Procurorul general al Romaniei precizat ca scrisoarea are patru pagini si in aceasta sunt argumente de natura juridica care vizeaza implementarea modificarilor la Codul Penal.
Nitu a mai spus ca a ales sa comunice institutional, scrisoarea fiind transmisa presedintelui in cursul saptamanii trecute.
Camera Deputatilor a aprobat, in 10 decembrie, mai multe modificari la Codul Penal. Prin una dintre modificari, presedintele si parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal. in aceeasi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat in octombrie 2012, prin care se schimba articolul privind conflictul de interese, fiind eliminata categoria functionarilor publici.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen. De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul cu o seara inainte, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.
Modificarile au fost contestate puternic de Traian Basescu, care a declarat ca va retrimite Parlamentului legea prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici. Seful statului a mai spus ca modificarile la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor sunt “dramatice” si “darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie” precum DNA sau ANI.
Reactia lui Basescu nu a fost singulara. Astfel, Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma modificarilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.
La randul sau, presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, a sustinea ca, in urma modificarilor, “se va crea o super-imunitate”, iar “istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati”.
Si CSM a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea. Comisia juridica a Camerei Deputatilor a precizat, in 12 decembrie, intr-un comunicat, ca nu avea obligatia sa ceara avizul CSM.
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si reprezentantii a numeroase organizatii neguvernamentale au criticat si ei amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati.
Mai mult decat atat, chiar si instanta suprema a intervenit in urma modificarilor aprobate de Camera Deputatilor, sesizand, in 12 decembrie, Curtea Constitutionala cu privire la acestea.
Si PDL a depus, in aceeasi zi, la Curtea Constitutionala, doua sesizari in legatura cu modificarile adoptate de deputati la Codul Penal, una vizand definirea functionarului public si cealalta referindu-se la conflictul de interese.
Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Justitiei si ai Parchetului general al Romaniei nu s-au remarcat in contestarea modificarilor aduse Codului penal.
Procurorul general Tiberiu Nitu declara, pentru MEDIAFAX, ca institutiei pe care o conduce nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la modificarile aduse Codului Penal. “Nu ni s-a cerut un punct de vedere cu privire la acest modificari ale Codului Penal. Nici nu era necesar acest lucru”, spunea atunci Nitu, care nu a dorit sa comenteze efectele pe care le-ar putea avea modificarile aduse Codului Penal.
Si reactia ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc, a intaziat sa apara. La doua zile dupa declansarea scandalului, el i-a invitat la o discutie, in 12 decembrie, pe Valeriu Zgonea si pe reprezentantii comisiei juridice a Camerei Deputatilor, singurii care au dat curs invitatiei fiind cei din urma. Imediat dupa intalnire, care a avut loc in 13 decembrie, Cazanciuc s-a limitat in a spune ca au fost prezentate, in cadrul intalnirii, “argumentele unor solutii din Codul penal” si motivele pentru care au fost alese acestea la elaborarea Codului.
“A fost o intalnire in care, impreuna cu colegii mei, am prezentat argumentele unor solutii din Codul penal, de ce s-au ales anumite solutii atunci cand s-a elaborat Codul penal, pentru a fi avute in vedere la deciziile viitoare”, a spus Cazanciuc.
Intrebat daca, dupa parerea lui, ar trebui ca parlamentarii sa ramana functionari publici, ministrul Justitiei a spus ca “e o discutie care poate fi facuta in ce masura parlamentarul este sau nu este functionar public”. “Exista notiuni diferite in sens civil si in sens penal. Cred ca si aici ar trebui sa asteptam decizia Curtii”, a explicat Cazanciuc.
Ministrul Justitiei a adaugat ca nu vrea sa introduca in spatiul public notiuni sau aprecieri care sa nu aduca clarificari.
Sursa foto: obiectiv.info
