Comisia Europeana (CE) va adopta si prezenta, miercuri, raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), in aceeasi zi cu cel al Bulgariei.
Purtatorul de cuvant al CE, Mark Gray, a declarat ca raportul MCV pentru Romania este construit diferit fata de cel al Bulgariei, in cazul tarii noastre fiind vorba despre o perioada mai scurta de timp de analizat, respectiv un an.
“Intentia CE este sa adopte noile rapoartele in cadrul MCV pentru Bulgaria si Romania miercuri. Rapoartele sunt construite intr-un mod diferit, intrucat pentru Bulgaria este o perioada mai lunga. In cazul Romaniei, este vorba despre un an care va analizat”, a declarat Gray, referindu-se la faptul ca Romania a avut un raport suplimentar in ianuarie anul trecut, in timp ce ultimul raport referitor la Bulgaria a fost prezentat in vara lui 2012.
Mark Gray a adaugat ca rapoartele privind MCV vor arata foarte obiectiv realizarile inregistrate de Romania si va cuprinde o serie de recomandari cu ce are de facut in urmatoarea perioada.
“Rapoartele vor prezenta intr-un mod foarte obiectiv ce s-a realizat si ce trebuie inca facut, vor include o serie de recomandari concrete pentru viitor. Multe dintre punctele care sunt de asteptat vor fi acoperite, evident cele patru conditionalitati, dar si chestiuni precum statul de drept sau alte probleme mai ample. CE va discuta aceste chestiuni miercuri si vor fi facute publice, speram, miercuri dimineata”, a mai spus purtatorul de cuvant al CE.
Potrivit documentului obtinut si citat de Agerpres, in raportul MCV se precizeaza ca Romania a facut progrese in multe domenii, dar raman ingrijorari cu privire la independenta justitiei.
“Aceasta evaluare arata ca Romania a facut progrese in multe domenii de la precedentul raport MCV. Istoricul institutiilor cheie judiciare si de integritate a ramas pozitiv. Necesarele si mult asteptatele schimbari legislative au ramas pe drumul cel bun, iar spiritul de cooperare dintre institutiile judiciare si Ministerul Justitiei ajuta la abordarea problemelor manageriale”, se mentioneaza in document.
in proiectul de raport se remarca faptul ca Romania a beneficiat de “o atmosfera politica mai calma” incepand din primavara anului 2013, dar ca raman ingrijorari cu privire la independenta justitiei, fiind multe exemple de rezistenta la masuri de integritate si anticoruptie, la nivel politic si administrativ.
“Grabitul si netransparentul amendament la Codul penal din decembrie 2013 a starnit o ingrijorare larg raspandita ca o provocare fundamentala a regimului juridic in ceea ce priveste combaterea coruptiei si promovarea integritatii”, se arata in proiect, facandu-se totodata referire si la faptul ca CCR a declarat neconstitutionale schimbarile ce s-au dorit a fi aduse Codului penal.
“Importanta masura a numirilor cheie arata o imagine mixta, cu unele proceduri care se desfasoara in mod deschis, transparent si bazat pe merite, in timp ce altele sunt deschise criticilor pe motiv de interferente politice. Aceasta imagine are consecinte asupra masurii in care procesul de reforma din Romania poate fi vazut ca unul durabil. Capacitatea de rezistenta a institutiilor cheie anticoruptie in fata unor presiuni sustinute a aratat ca reforma a prins radacini in zone importante ale societatii romanesti. in contrast, promptitudinea cu care pietrele de temelie ale reformei ar putea fi rasturnate in Parlament a servit ca un memento ca nu exista un consens cu privire la urmarirea obiectivelor MCV”, se arata in raport, care mentioneaza si indoielile cu privire la profunzimea angajamentului in combaterea coruptiei si promovarea unui sistem judiciar independent.
Documentul apreciaza ca noul statut al parlamentarilor si Codul de conduita au adus numai “schimbari limitate in modul in care parlamentul reactioneaza la decizii privind integritatea”.
Agentia Nationala de Integritate (ANI) si Directia Nationala Anticoruptie (DNA) sunt institutiile judiciare ce beneficiaza de aprecieri in raportul MCV, in timp ce la adresa Parlamentului sunt aduse critici, iar Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) este vazuta ca “un important arbitru”.
“Provocarea autoritatii Curtii Constitutionale din vara lui 2012 nu s-a mai repetat, iar Curtea si-a consolidat, mai degraba, rolul de important arbitru. Curtea va continua sa aiba un rol cheie in apararea principiilor statului de drept, precum separatia puterilor in stat, inclusiv in ceea ce priveste orice viitoare discutie despre revizuirea Constitutiei”, se arata in proiectul raportului.
Acesta face referiri si la dezbaterile privind modificarea Constitutiei, aratandu-se ca trebuie sa se tina cont in acest caz de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
“Avand in vedere ca este de asteptat ca dezbaterile despre Constitutie sa continue anul acesta, va fi important ca CSM sa aiba oportunitatea de a-si spune parerea cu privire la tot ce tine de sistemul judiciar. in particular, va fi nevoie de excluderea schimbarilor care dau posibilitatea politicienilor sa influenteze conducerea sistemului judiciar sau sa puna la incercare independenta sau autoritatea justitiei. Din acest motiv, asumarea Guvernului de a consulta Comisia de la Venetia este un semn important al angajamentului Romaniei de a-si baza orice viitoare schimbare a Constitutiei pe valorile europene”, se subliniaza in proiectul raportului.
In ceea ce priveste respectarea deciziilor instantelor, in document se face referire la faptul ca incepand din iulie 2012 sistemul judiciar a fost nevoit sa faca apel de mai multe ori la CCR, ca urmare a refuzului Parlamentului de incetare a mandatelor acelor parlamentari in cazul carora exista decizii judecatoresti definitive de incompatibilitate.
“Cea mai recenta hotarare a CCR pe aceasta tema dateaza din noiembrie 2013, cu toate acestea Senatul nu a luat inca nicio masura”, se arata in document.
Cat priveste activitatea ANI, in raport se mentioneaza faptul ca aceasta institutie a continuat sa isi consolideze istoricul de cazuri.
“ANI si conducerea sa au fost atacate si criticate in momente care au coincis cu gestionarea unor cazuri ale unor inalti actori politici. ANI si-a dovedit valoarea, in calitate de organism de supraveghere capabil de a-si explica mandatul si de a interveni public atunci cand este necesar”, se consemneaza in proiect.
Totodata, se evidentiaza ca ANI a devenit o institutie mai stabila, avand sprijinul Guvernului in privinta alocarii de resurse pentru a se asigura functionarea eficienta a acesteia.
Pe de alta parte, se mentioneaza si existenta unor cazuri cand Parlamentul nu a dorit sa puna in aplicare o decizie ANI, chiar si atunci cand aceasta era sustinuta de o hotarare a instantelor.
“Prin urmare, o propunere de guvern de modificare a legii ANI ar trebui sa intareasca si sa consolideze rolul ANI, ca un test important de vointa politica pentru mentinerea unui cadru de integritate eficace”, se subliniaza in document.
In cazul DNA, sunt semnalate progrese de la precedentul raport MCV, punctandu-se faptul ca se inregistreaza imbunatatiri substantiale in practica judiciara, in special in ceea ce priveste durata anchetelor DNA.
Premierul Victor Ponta a declarat luni ca stie cum va arata Raportul MCV, intrucat CE a transmis deja o prima forma catre Ministerul Justitiei si a spus ca este convins ca activitatea acestui minister va fi apreciata in raport.
“Eu stiu cum arata (raportul MCV — n.r.). Comisia Europeana a procedat (…) normal si corect, in sensul ca au trimis catre Ministerul Justitiei, cu caracter confidential, o prima forma, s-au facut observatii, s-a discutat. Eu stiu un singur lucru despre raportul MCV: oricum va fi in realitate, fiecare va citi din el ce-i place. Dumneavoastra o sa cititi ca e foarte rau, eu o sa citesc ca e foarte bine. Important e un lucru: daca stim ce avem de facut in continuare, pentru ca sa nu ai niciun obiectiv e foarte rau”, a afirmat primul-ministru.
Potrivit lui Ponta, printre obiectivele pe care si le propun oficialii romani sunt intrarea in vigoare a codurilor penale de la 1 februarie, precum si impunerea unui MCV la nivel european, valabil pentru toate statele UE, nu doar pentru Romania si Bulgaria.
“Sunt absolut convins ca si in raportul MCV activitatea Ministerului Justitiei si activitatea Guvernului, ca noi nu avem legatura cu Justitia decat prin intermediul Ministerului Justitiei, va fi apreciata”, a mai afirmat seful Executivului.
In 16 ianuarie, presedintele Traian Basescu a sustinut ca a facut o “clarificare” in discutiile cu presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, si anume ca in raportul MCV sa se mentioneze buna functionare a institutiilor statului care sunt capabile sa opreasca si “derapaje ale politicului”.
“Sunt state care se uita si la statul de drept, si la functionarea Justitiei. De aceea, in discutie (cu Herman van Rompuy — n.r.), am simtit nevoia sa fac o clarificare, clarificare ce trebuie, in opinia mea, sa se reflecte in raportul MCV (…). Sigur ca am avut incidente. Cu declaratii, cu tentative de modificare a Codului penal, tentative de lege a amnistiei, a gratierii si asa mai departe. Rugamintea mea a fost sa fie o abordare corecta si care sa reflecte ce s-a intamplat in Romania”, a declarat Basescu.
Basescu a adaugat ca acele state europene care mai au semne de intrebare cu privire la Romania ar trebui sa priveasca la modul cum functioneaza institutiile, judecatorii sau procurorii.
In 12 decembrie 2013, seful DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca recentele modificari ale Codului penal vor avea efecte negative asupra MCV.
“Din perspectiva benchmarkurilor care monitorizau stabilitatea institutionala si modificarile legislative nu cred ca lucrurile vor arata foarte bine, datorita acestor posibile modificari ale Codului penal. Cred ca toate aceste evenimente care au avut loc in ultima perioada de timp nu vor aduce un raport de tara favorabil si pozitiv in ceea ce priveste tot ceea ce se petrece in sistemul judiciar din Romania”, a afirmat Kovesi.