Tensiunile sunt tot mai intense in Catalonia, unde Guvernul spaniol face totul pentru a impiedica organizarea referendumului privind independenta regiunii. Le Parisien prezinta principalele cinci intrebari care se ridica legate de scrutinul de duminica.
1.Cine organizeaza referendumul?
Pe 6 septembrie, Parlamentul catalan, unde separatistii sunt majoritari dupa alegerile regionale din 2015, a votat o lege care prevede un referendum privind independenta Cataloniei. Acest text a fost suspendat imediat de Curtea Constitutionala spaniola. Pentru Marino Rajoy, scenariul independentei este imposibil, pentru ca este contrar Constitutiei spaniole, care garanteaza unitatea tarii.
Carles Puigdemont, fost jurnalist si sustinator vechi al independentei, a preluat conducerea luptei pentru acest referendum, care nu este sustinut in unanimitate de formatiunea sa. Ales presedinte al Cataloniei in 2016, el este implicat intr-un conflict cu Madridul, asigurand ca votul va avea loc in pofida interdictiei. Potrivit unui sondaj realizat de Guvernul spaniol in iunie 2017, 41% dintre catalani ar fi in favoarea independentei, fata de 50% care i se opun. Insa atitudinea Madridului a dus la o crestere a proportiei celor care vor un vot. In total, 5,3 milioane de catalani sunt chemati la urne.
2. De cand cer catalanii independenta?
Nationalismul catalan a aparut in secolul XX. In 1932, Catalonia a obtinut statutul de regiune autonoma in statul spaniol. Guvernul sau, Generalitat, a inceput sa dispuna de un Parlament, de un presedinte si de un Consiliu Executiv. Insa, in timpul dictaturii franchiste, acest Guvern a fost suspendat.
In anii 2000, Guvernul spaniol a acceptat sa discute din nou de extinderea autonomiei catalane. Insa, in 2010, o decizie a unui tribunal constitutional a consolidat sentimentul nationalist. Instanta a invalidat 14 articole ale noului statut, facand imposibil termenul de “natiune catalana” si impiedicand ca limba catalana sa devina limba de referinta in administratiei.
Putin cate putin, ideea unui referendum a inceput sa castige adepti. In 2014, presedintele Generalitat a incercat sa organizeze un vot, insa Madridul l-a declarat imediat ilegal. In pofida acestui lucru, un vot cu valoare simbolica a fost organizat pe 9 noiembrie 2014. Rata de participare s-a apropiat de 40%, iar aproximativ doua milioane de alegatori (80% dintre alegatori) au spus “da” independentei.
3. Cum a incercat Guvernul spaniol sa impiedice votul?
De saptamani la rand, Guvernul spaniol a pus presiune asupra liderilor catalani, iar unii dintre ei au fost arestati. Cei 948 de primari catalani au primit note oficiale prin care au fost informati in legatura cu sanctiunile pe care le risca: suspendarea dreptului de a fi ales si amenzi. De asemenea, Madridul a decis sa inghete finantele Executivului catalan, organizand in acelasi timp operatiuni pe teren pentru a priva organizatorii de materiale electorale.
In urma cu cateva zile, o perchezitie la un depozit a permis confiscarea a 10 milioane de buletine de vot. In acelasi timp, Parchetul cerut marti politiei regionale, Mossos d’Esquadra, sa identifice sectiile de vot si pe cei care le vor conduce, sa le sigileze vineri seara, cel tarziu, si sa le supravegheze pana duminica, impiedicand votul pe o rza de 100 de metri in jurul acestor sectii.
Neavand incredere deplina in Mossos, Guvernul spaniol a trimis si aproximativ 6.000 de ofiteri din politia nationala la fata locului. Trei pacheboturi de croaziera au fost inchiriate de Ministerul de Interne pentru a-i gazdui. Unul dintre ele, “Moby Dada”, este decorat cu o pictura cu Tweety, celebra pasare din desene animate. De atunci, aceasta a devenit mascota separatistior, care ii ironizeaza astfel pe ofiteri.
4. Va putea avea loc votul?
“Vom vota”, au scandat pe 20 septembrie separatistii, in cursul unui protest la Barcelona. “Vom vota”, au scandat si joi zeci de mii de liceeni si studenti aflati in greva, in centrul capitalei catalane. Insa liderii catalani recunosc ca organizarea scrutinului va fi complicata, desi 712 din totalul de 948 de administratii locale si-au dat acordul pentru vot sau au dat asigurari ca il vor tolera.
De exemplu, orasul Barcelona a anuntat ca le va permite autoritatilor regionale sa dispuna de institutiile de invatamant pe care le gestioneaza impreuna. Liceenii au propus chiar sa ocupe liceele lor pana duminica, pentru a se asigura ca votul poate avea loc. Autoritatile au anuntat ca intentioneaza sa deschida 2.300 de sectii de vot. Pentru a afla unde se vor afla acestea, alegatorii sunt invitati sa consulte o serie de site-uri. Insa operatiunea nu este usoara, deoarece justitia blocheaza periodic site-urile, astfel ca acestea trebuie inlocuite cu unele noi.
Dupa confiscarea a 10 milioane de buletine de vot, organizatorii au indemnat catalanii sa imprime materialul electoral acasa. Urnele ar fi pazite in locuri sigure si nu au putut fi gasite in timpul perchezitiilor. O centrala informatica ar urma sa inregistreze rezultatele numararii voturilor, iar organizatorii se joaca de-a soarecele si pisica cu politia, care incearca sa gaseasca centrala cu orice pret. Aceasta s-ar afla in apropiere de Barcelona.
5. Ce valoare va avea votul?
Daca votul are loc, “da” ar urma sa castige, pentru ca alegatorii favorabili independentei vor fi cei motivati sa incalce interdictia de vot. Insa rata de participare va fi, probabil, scazuta, astfel ca rezultatele nu vor prezenta prea mare credibilitate. Insa represiunea lansata de Guvernul spaniol i-a subminat propria imagine in tara si in Europa. Separatistii spera sa iasa consolidati din aceasta criza.
Sursa traducere: News.ro
