SFANTUL MARE MUCENIC SI TAMADUITOR PANTELIMON este praznuit, duminica, 27 iulie, de catre toti romanii ortodocsi. SFANTUL PANTELIMON mai este cunoscut si drept “doctorul fara arginti” si se serbeaza pentru a linisti trasnetele, arsurile si caderile de grindina.
Se zice ca in ziua de SF. PANTELIMON, cerbul iese din apa si aceasta incepe sa se raceasca, frunza teiului se intoarce pe dos, semn ca vara se duce si lasa in locul ei iarna. In aceasta zi se mananca porumb si dovlecei pentru a fi mai vigurosi in timpul iernii. In ziua de SF. PANTELIMON se impart multe fructe, pentru ca poamele sa nu fie viermanoase anul urmator, scrie realitatea.net, care citeaza sfatulparintilor.ro.
De asemenea, se mai spune ca oamenii care lucreaza in ziua de SF. PANTELIMON sunt condamnati sa se imbolnaveasca de ciuma, sa aiba parte de ceasuri negre si pagube in viata de familie.
Citeste si: INALTAREA DOMNULUI 2014: TRADITII, SUPERSTITII SI OBICEIURI
SFANTUL PANTELIMON s-a nascut in anul 284 d.Hr, in orasul Nicomidia. A trait in timpul imparatului Maximian (286-305). La nastere a primit numele de Pantoleon, un nume pagan care inseamna “cel in toate puternic ca un leu”. Dupa ce a primit Taina Botezului de la preotul Ermolae, a luat numele PANTELIMON, “cel cu totul milostiv”.
SF. MARE MUCENIC PANTELIMON s-a nascut intr-o familie bogata a Imperiului Roman, in localitatea Ismit de azi, in Turcia (antica Nicomedia). Invatatura crestina a primit de la mama sa, Evula, iar renumitul preot Ermolae l-a initiat in tainele credintei. In tot acest timp, tatal sau, senatorul pagan Eustorgios, se inchina la idoli.
Pentru desavarsirea educatiei, PANTELIMON a fost incredintat de familie unui medic de renume din acea vreme, Eufrosin. In scurt timp, cunostintele sale medicale l-au impresionat pe imparatul Maximilian, incat acesta a vrut sa-l aduca la palat, ca medic personal. Tot parintele Ermolae l-a botezat cu numele de Pantoleon, care se traduce „intru totul milostiv”.
De la botez, vestea minunilor savarsite de tanarul medic PANTELIMON, care practica medicina fara sa ceara bani bolnavilor pe care-i vindeca (indrumandu-i doar sa nu se mai inchine idolilor), s-a raspandit in tot imperiul. Pentru ca a refuzat sa se inchine la idoli, asa cum i-a cerut imparatul, Pantelimon a fost torturat, apoi decapitat.
SF. PANTELIMON si-a impartit mostenirea sa saracilor, a eliberat sclavii si s-a dedicat ingrijirii bolnavilor. Acestora, pentru a-i putea vindeca, le cerea sa creada in Mantuitorul Iisus Hristos, cel venit pe pamant pentru a ne vindeca de toate bolile sufletesti si trupesti.
Citeste si: OSEMINTELE LUI CONSTANTIN BRANCOVEANU VOR PUTEA FI VENERATE CA MOASTE
SFANTUL MARE MUCENIC SI TAMADUITOR, doctor fara de arginti PANTELIMON, frate spiritual cu Sf. Ilie, este mijlocitor pe langa acesta pentru a fi mai indurator cu credinciosii care cad in pacatele lumesti. De aceea, Sf. Pantelimon se serbeaza pentru a linisti trasnetele, arsurile si caderile de grindina. Din ziua praznicului, vara se intalneste cu iarna: cerbul iese din apa si aceasta se raceste. Frunzele teiului se intorc pe dos, plangand plecarea verii si apropierea iernii. In amintirea lui, ortodocsii, greco-catolicii si romano-catolicii il praznuiesc in fiecare an, in ziua de 27 iulie.
In ziua SFANTULUI PANTELIMON trebuie incetate muncile agricole. Este bine sa fie praznuit acest sfant pentru tamaduirea bolilor si pentru prevenirea frigurilor. Orbii si schiopii trebuie sa-l cinsteasca in acesta zi, pentru a le usura suferinta.
Satenii il cinstesc pe SFANTUL PANTELIMON pentru ca acesta sa le daruiasca si la anul multe fructe, iar poamele sa nu fie viermanoase. De asemenea, PANTELIMON insoteste vara si o roaga sa revina in anul urmator tot atat de manoasa, ca in anul precedent.
Sfantul se praznuieste pentru a feri gospodariile de grindina si pentru a aduce noroc celor care calatoresc. In acelasi timp, SF. MUCENIC alunga paguba, teama si nelinistea din casele celor care-l cinstesc prin rugaciune, daruind saracilor poame, pepeni, dovlecei si porumb.
Sursa foto: realitatea.net