Ministerul Sanatatii a lansat in dezbatere publica “Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020”, bazata pe analiza datelor cu privire la indicatorii demografici, indicatorii starii de sanatate a populatiei, a resurselor materiale, umane si financiare.
Ministrul Eugen Nicolaescu a explicat ca analiza a luat in considerare informatiile transmise de catre autoritatile locale, fiind cea mai ampla consultare pe care o face Ministerul Sanatatii la nivelul Consiliilor Judetene, pe parcursul a peste 6 luni.
Importanta acestei strategii este legata si de valorificarea oportunitatilor pe care inceputul unui nou exercitiu financiar la nivelul Uniunii Europene le poate oferi.
Va prezentam mai jos Strategia Nationala de Sanatate prezentata intr-un discurs de ministrul Eugen Nicolaescu.
“Astazi lansam in dezbatere publica Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020, un angajament pe care ni l-am luat prin Programul de guvernare, intarit prin Acordul cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana, anjament pe care il respectam, care are ca termen de elaborare si prezentare publica data de 31 decembrie 2013. Strategia stabileste principalele directii de politici publice in domeniu, pornind de la intrebarea esentiala cum vrem sa arate sistemul sanitar din Romania in 2020”, a precizat ministrul Eugen Nicolaescu.
Elaborarea strategiei nationale a pornit de la analiza datelor relevante cu privire la indicatorii demografici, indicatorii starii de sanatate a populatiei, a resurselor materiale, umane si financiare. De asemenea, analiza a luat in considerare informatiile transmise de catre autoritatile locale, care sunt cel mai aproape de cetateni si cunosc mai bine nevoile locale, precum si consultarile cu reprezentantii si beneficiarii sistemului sanitar. Este cea mai ampla consultare pe care o face Ministerul Sanatatii la nivelul Consiliilor Judetene, pe parcursul a peste 6 luni.
Importanta acestei strategii este legata si de valorificarea oportunitatilor pe care inceputul unui nou exercitiu financiar la nivelul Uniunii Europene le poate oferi.
Elaborarea acestei strategii este esentiala in obtinerea de fonduri structurale pentru sanatate, ceea ce constituie o premiera, avand in vedere faptul ca sanatatea nu a beneficiat in exercitiul financiar in curs de posibilitatea accesarii de fonduri europene.
Obiectivul principal al Strategiei este imbunatatirea starii de sanatate a populatiei. Aceasta trebuie sa se reflecte in cresterea sperantei de viata, prevenirea si reducerea imbolnavirilor si, implicit, in cresterea calitatii vietii.
Documentul prezentat urmareste trei arii strategice mari:
1. sanatatea publica– maniera in care Ministerul Sanatatii raspunde la principalele probleme de sanatate publica
2. serviciile de sanatate– modalitatea in care se asigura accesul la servicii si optimizarea ofertei de servicii pe nivele de acordare a acestora
3. masurile transversale – care presupun abordari intersectoriale, cu impact asupra sistemului sanitar, incluzand aici capacitatea institutionala la toate nivelele, nevoile de investitii (ex in sisteme informationale si infrastructura).
Sanatatea publica
Preventia este o prioritate care va sta la baza intregii abordari in domeniul sanatatii publice. Aceasta se regaseste in toate componentele strategiei.
Directiile principale in sanatatea publica anuntate de Ministerul Sanatatii sunt:
· Reducerea incidentei bolilor netransmisibilecare constituie actualmente cauzele majore de morbiditate, dizabilitate si mortalitate – boli cardiovasculare si cerebrovasculare, cancere, bolile sistemului digestiv, aparatului respirator, diabet etc. Acest obiectiv va fi atinsprin masuri precum:
– evaluarea riscurilor si supravegherea activa a populatiei prin servicii de preventie primara;
– depistarea in faze incipiente de boala si interventii de screening populational organizat (preventie secundara);
– extinderea si diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie si de specialitate;
– asigurarea accesului la proceduri de diagnostic si tratament in domeniul cardiologiei interventionale, chirurgiei cardiovasculare si chirurgiei.
· Reducerea mortalitatii si morbiditatii cauzate de bolile transmisibile, a impactului lor pentru individ si societate, iar pe termen lung diminuarea semnificativa a incidentei lor.
Astfel, Strategia are in vedere:
– asigurarea performantei programului national de imunizare si recuperarea capacitatii nationale de productie a vaccinurilor;
– mentinerea unor rate adecvate de depistare si de succes terapeutic pentru tuberculoza;
– tratarea ca prioritati de sanatate publica a hepatitei B si C, prin actiunea coordonata si unitara in acest domeniu;
– mentinerea pentru Romania a profilului de tara cu incidenta redusa a HIV prin masuri comprehensive de prevenire si reducere a riscurilor.
Alte domenii prioritare pe care Strategia le evidentiaza la capitolul sanatate publica sunt imbunatatirea starii de sanatate si nutritie a femeii si copilului, sanatatea mintala si bolile rare.
Componente ale obiectivelor strategice enumerate mai sus se regasesc regrupate in 5 planuri strategice multianuale ale Ministerului Sanatatii: Planul National de preventie; Planul National de control al bolilor oncologice; Planul national de control al diabetului; Planul National de control al bolilor cardiovasculare; Planul National de boli rare.
Serviciile de sanatate
O directie strategica esentiala o constituie asigurarea eficientei si performantei sistemului, o mai buna directionare a pacientului pe nivele de acces, care sa-i asigure rezolvarea problemelor de sanatate cat mai aproape de el si cu cele mai mici costuri.
Viziunea MS asupra sistemului de sanatate din Romania presupune:
· diversificarea si cresterea eficacitatii serviciilor de asistenta medicala primara
· extinderea – cresterea complexitatii serviciilor acordate in ambulatoriul de specialitate
· reevaluarea spitalelor existente, reviziuirea criteriilor de clasificaresi reorganizarea pe nivele de competenta;
· plasarea in centrul retelei de spitale a 8 spitale regionale strategice de urgentacu inalt nivel de performanta;
· inlocuirea- (remodelarea) ofertei de servicii spitalicesti neperformante cu servicii ambulatoriisi servicii de lunga durata sigure si de calitate;
· elaborarea/aprobarea de catre Ministerul Sanatatii la fiecare trei ani a Planului Consolidat de Servicii de Sanatate (PCSS);
· consolidarea sistemului integrat de urgenta si continuarea dezvoltarii acestuiaprin programe multianuale de dotare;
· dezvoltarea centrelor de permanenta, care vor fi parte din sistemul de urgenta si a consultatiilor de urgenta la domiciliu, in afara orelor de program al medicilor de familie, mai ales in zonele rurale;
· definitivarea implementarii sistemului de telemedicinaintre prespital si spital, precum si intre unitatile si compartimentele de primiri urgente.
Asigurarea resurselor umane
Asigurarea unor servicii sanitare de calitate depinde in mod direct de existenta unui personal medical bine pregatit si motivat. Strategia propune in acest sens mai multe directii de actiune:
· revizuirea sistemului de salarizare in sensul incurajarii performantei si flexibilizarii, prin excluderea profesionistilor din sanatate (medici, asistenti medicali si moase) din categoria personalului bugetar;
· asigurarea de facilitati sau conditii motivante la deschiderea cabinetelor medicale, mai ales in zonele defavorizate;
· masuri referitoare la rezidentiat: reformarea programelor de rezidentiat; organizarea rezidentiatului pe post sustinut prin facilitati din partea comunitatilor locale;
· asigurarea formarii unui numar adecvat de categorii de personal in special pentru specialitatile deficitare
· introducerea de specializari/calificari in formarea de baza a asistentilor medicali.
Finantarea
Din punctul de vedere al finantarii, Strategia urmareste cresterea sustenabila a veniturilor destinate sanatatii prin identificarea de solutii in afara sistemului, dar si prin masuri pentru cresterea eficientei utilizarii banilor:
· elaborarea cadrului normativ pentru introducerea pachetului suplimentar de servicii de sanatate, crearea cadrului legal pentru acordarea de facilitati fiscale necesare dezvoltarii formelor private de finantare in sanatate;
· elaborarea cadrului normativ pentru schimbarea statutului spitalelor;
· elaborarea cadrului normativ pentru dezvoltarea parteneriatului public-privatin sanatate;
· revizuirea sistemului de finantare si rambursare a serviciilor de sanatate si controlul costurilor;
· implementarea unui control riguros al cheltuielilor publice, odata cu introducerea de masuri pentru reducerea platilor informale.
Medicamente
In domeniul medicamentelor, Ministerul Sanatatii are in vedere dezvoltarea si implementarea unor politici care sa asigure accesul echitabil si sustenabil al populatiei la medicatia bazata pe dovezi:
· revizuirea periodica a listei de medicamente rambursate/ ajustarea de preturi in sistemul asigurarilor sociale de sanatate pe baza criteriilor de eficacitate si cost-eficienta;
· consolidarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) ca un criteriu primordial de rambursare;
· reglementarea participarii companiilor producatoare de medicamente si tehnologii medicale la finantarea partiala a cresterii costurilor de utilizare a acestor tehnologii;
· informarea scrisa a pacientilor (pe prescriptie/odata cu prescriptia) asupra coplatii si asupra dreptului de a primi produsul generic.
Investitii in infrastructura sanitara
Resursele financiare preconizate pentru imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii sanitare si cresterea investitiilor in sanatate sunt bugetul national, bugetele locale, parteneriat public-privat si sursele externe atrase – fonduri structurale, Guvernul Norvegian, Guvernul Elvetian, Banca Mondiala, etc.
Printre prioritatile de investitii asumate prin actuala Strategie se numara:
· construirea si dotarea de spitale regionale noi monobloc, precum si renovare/reabilitarea sau extinderea, acolo unde este cazul, a altor spitale regionale de urgenta;
· reabilitarea, si dotarea dupa caz, a unitatilor de primiri urgentela nivelul spitalelor judetene de urgenta cu prioritate cele regionale si zonale, precum si a blocurilor operatorii, sectiilor de terapie intensiva si a laboratoarelor de cardiologie interventionala, neuro-radiologie interventionala, gastroenterologie interventionala si altele similare la nivelul spitalelor regionale si zonale;
· consolidarea retelei de institute/spitale regionale de oncologie;
· aducerea la standarde moderne de functionare a infrastructurii depasite a serviciilor de radioterapie;
· modernizarea infrastructurii si a serviciilor ambulatorii de diagnostic si tratament;
· reorganizarea unitatilor spitalicesti neperformante in centre ambulatorii multifunctionale sau spitale de recuperare, ingrijiri pe termen lung, paliatie;
· achizitionarea unor unitati mobile pentru acordarea de servicii medicale in special in zonele defavorizate;
· continuarea dotarii serviciilor de ambulanta si SMURD;
· imbunatatirea infrastructurii laboratoarelor de sanatate publica implicate in supravegherea bolilor transmisibile;
· realizarea investitiilor in infrastructura, tehnologie si echipamente necesare pentru dezvoltarea productiei nationale de vaccinuri la standarde comunitare in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie “Cantacuzino”.
Acestora li se adauga masuri privind implementarea de solutii informatice (e-sanatate), monitorizarea si evaluarea permanenta, asigurarea calitatii si sustinerea cercetarii in sanatate.
Achizitii publice centralizate pe anul 2013
Avand in vedere bugetul limitat al Sanatatii si nevoile reale ale pacientilor si personalului medical, ne-am propus, inca de la inceputul anului, folosirea cat mai eficienta a resurselor publice si identificarea solutiilor optime in termeni de cost-eficacitate.Una dintre solutii a fost organizarea achizitiilor publice centralizate.
La inceputul anului 2013, doi experti ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii au venit in Romania pentru a sustine pregatirea logistica a personalului specializat din MS in vederea realizarii licitatiilor centralizate intr-un mod corect in favoarea pacientului si a sistemului sanitar.
Avantajul urmarit a fost scaderea semnificativa a preturilor prin volumul mare care se achizitioneaza, iar economiile facute sa fie folosite in beneficiul pacientului. Adica, vom putea trata mai multi pacienti sau mai bine cu aceleasi costuri.
Centralizarea achizitiilor publice, mai ales pentru materialele sanitare, medicamentele si echipamentele care sunt fie de volum mare, fie de cost mare, este o practica in mai multe tari – Marea Britanie, Danemarca, Franta, Italia si, inclusiv, SUA, unde s-au inregistrat reduceri intre 15-30% la medicamente si echipamente in urma aplicarii acestei masuri.
Saptamana trecuta, Ministerul Sanatatii a incheiat acordul cadru pe urmatorii patru ani pentru achizitia unei cantitati maxime de 85 milioane de litri de combustibil pentru functionarea intregului parc auto din sistemul sanitar.
In urma licitatiei centralizate s-a obtinut un discount de 6% fata de pretul pompei.
In perioada imediat urmatoare, unitatile sanitare au obligatia de a incheia contractele subsecvente pentru achizitionarea combustibilului.
Tot luna aceasta-decembrie 2013, MS a incheiat un acord cadru pe 4 ani pentru achizitia a 18 medicamente necesare pentru tratamentul bolnavilor de TBC. In urma procedurii de achizitie publica centralizata, MS a incheiat acordul pe o valoare maxima de 30.158.840 lei, ceea ce reprezinta o economie de 28% fata de valoarea maxima estimata in baza achizitiilor efectuate in anii anteriori de 41.961.330 lei.
O alta achizitie publica centralizata care a produs economii majore pentru sistem s-a incheiat in luna octombrie 2013, cand MS a incheiat acordul cadru pentru achizitia unei cantitati maxime de 1,4 milioane de doze de vaccin hexavalent, pentru o perioada de 4 ani.
Acordul cadrul s-a incheiat pe o valoare de 97.664.000 lei, pe patru ani, ceea ce reprezinta o economie de peste 33,6%,fata de valoarea estimata in baza achizitiilor efectuate in anii anteriori de 147.196.000 lei.
In continuare vor mai avea loc achizitii centralizate pentru dispozitive medicale implantabile si material sanitare, Ministerul Sanatatii sperand ca economiile pe care le va realiza va ajuta in imbunatatirea activitatii spitalelor.
Prin procedura achizitiilor centralizate s-a urmarit, pe langa gestionarea eficienta a resurselor financiare alocate si obtinerea unor preturi mai bune, asigurarea continuitatii in achizitionarea produselor si serviciilor, dar si calitatea uniforma a acestora.
Practica achizitiilor publice centralizate va permite in primul rand, monitorizarea consumurilor, pentru ca in acest fel vom sti in ce cantitate contracteaza subsecvent fiecare unitate sanitara in parte si cum foloseste volumul achizitionat.
“Pe aceasta cale vreau sa transmit si un mesaj managerilor de spitale ca pana la finalizarea celorlalte achizitii publice centralizate, fiecare unitate sanitara are posibilitatea de a-si achizitiona cele necesare bunei functionari in activitatea curenta prin proceduri proprii, fara a fi afectata in niciun fel activitatea spitalelor”, a incheiat ministrul Nicolaescu.